Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Excelenţa Sa Jonathan Scheele, nu vizitează pentru prima dată Oradea în actualul său mandat. Domnul ambasador ne-a mai fost oaspete şi în vara anului 2003, când a avut ocazia să evalueze pe viu câteva dintre proiectele finanţate din banii Uniunii Europene, să se întreţină cu autorităţile şi, nu în ultimul rând, cu presa. Dincolo de oportunitatea alocării câtorva zeci de mii de euro în vederea finanţării unei linii tehnologice pentru împachetarea ceaiului, a altor zeci de mii destinaţi Biroului de consiliere pentru cetăţeni sau a celor peste un milion de euro pentru prevenirea inundaţiilor pe râul... Koros, Mr. Scheele a mai fost iscodit, cu acel prilej, de reprezentanţii mass-media în legătură cu modul în care este percepută la nivelul Delegaţiei Comisiei Europene suspecta "cârdăşie" dintre şefii unor instituţii ori administraţii locale sau judeţene şi banul public, pe care chiar acestea erau chemate să-l gestioneze cu rigoare, să-l cheltuie cu măsură şi să-l justifice cu transparenţă până la ultimul bănuţ. Really, Mr. Scheele?! Diplomat şi politicos, domnul ambasador ne-a reamintit atunci că există pârghii legislative şi cadru instituţional adecvat pentru a monitoriza excepţiile de la o conduită europeană, devieri care nu ar trebui generalizate, ci tratate şi sancţionate punctual. Dar parcă mai lipsea ceva pentru a pune în mişcare acest mecanism virtual, iar Mr. Scheele, cu eleganţă, a omis să precizeze: voinţa politică. După mai bine de un an, şeful Delegaţiei Comisiei Europene vizita din nou Oradea, de astă dată într-un cadru... privat, după reguli stricte, impuse de gazde, altminteri zeloşi administratori ai unei instituţii publice de învăţământ superior de stat. Oricât şi-ar fi dorit domnul ambasador, tradiţionala întâlnire cu presa nu a mai avut loc, din simplul motiv că nu a fost prevăzută în programul întocmit de amfitrioni. Păcat, am ratat astfel şansa să-i vedem pe "demiurgii" învăţământului superior bihorean fâstâcindu-se în faţa înaltului oaspete, ridicat cu acel prilej la titlul de Doctor Honoris Causa, când presa i-ar fi luat la întrebări cu privire la destinaţia a zeci şi sute de miliarde de lei, bani publici, care s-au făcut nevăzuţi din vistieria universităţii. Mr. Scheele a revenit, ieri, pe meleaguri bihorene, animat de bune şi sincere intenţii de consolidare a unui parteneriat pentru comunicare pe teme europene. O misiune nobilă, dar dificilă, pentru că se adresează, deopotrivă, autorităţilor publice şi societăţii civile, reprezentată prin organizaţii nonguvernamentale, care ar trebui să-şi dea mâna pentru a-i pregăti pe români pentru aderare. Reprezentanţii presei i-au amintit dlui ambasador că, deşi puterea s-a schimbat, năravurile ei au rămas, că banii publici fac cu ochiul în continuare şefilor unor autorităţi publice, locale sau judeţene, instituţii parcă din ce în ce mai închistate în propria aroganţă şi opacitate a reprezentanţilor lor. Replica şefului Delegaţiei Comisiei Europene a venit fără echivoc: "În România, există două acte normative care legiferează problema conflictului de interese. Şi, conform acestora, demnitarii publici nu au voie să deţină şi alte funcţii. Cât priveşte lipsa de transparenţă a instituţiilor publice, şi în acest domeniu există o lege, însă mai există şi acum probleme legate de implementarea sa. Or, acest aspect este foarte important pentru România în perspectiva aderării sale". Nici Ene Dinga, ministrul român al Integrării Europene, nu părea mai puţin hotărât să ia taurul de coarne: "Guvernul şi nu numai, instituţiile statului sunt plătite să elimine aceste incompatibilităţi pe care dumneavoastră le sesizaţi. Deoarece vreau să spun că în Europa nu se va putea intra cu această bâlbâială, această ambiguitate, confuzie între banul public şi privat". Şi atunci, de ce nu se termină interesul privat, atunci când începe interesul public? O întrebare care îşi va găsi răspuns abia atunci când autorităţile publice vor înţelege că aderarea la Uniunea Europeană înseamnă mai mult decât accesarea fondurilor europene, reprezintă alinierea la un set de valori comune ale Europei Unite. Şi că, aşa cum preciza Jonathan Scheele, ieri, la Convenţia Regională a multiplicatorilor de informaţie europeană din regiunile de dezvoltare Vest şi Nord-Vest, care se desfăşoară la Oradea, din Uniunea European? nu va face parte doar Guvernul României, ci întreaga societate, fiecare cet??ean în parte... Dan MATEA