Ultimul raport al Comisiei Europene pune degetul pe rană. Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt.

În primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat ieri de Comisia Europeană (CE), se remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost "inconsistentă". "În România, atât corupţia la scară mică, cât şi corupţia politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie, voinţa politică de a aborda problema corupţiei şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă", se arată în raport. În cadrul raportului, Comisia Europeană sugerează României "să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice". Totodată, CE recomandă României să elaboreze coduri de conduită cuprinzătoare pentru persoanele alese în funcţii publice şi să asigure aplicarea "unor sancţiuni eficace pentru a descuraja actele de corupţie". O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau controlate de stat. În plus, Comisia sugerează atât creşterea eficacităţii în ceea ce priveşte prevenirea şi depistarea conflictelor de interese în rândul funcţionarilor publici, cât şi consolidarea sistemului de garanţii în domeniul alocării fondurilor publice şi aplicarea unor strategii pentru reducerea corupţiei din domeniul sănătăţii.

Probleme şi în presă

Jurnalismul din România este, adesea, influenţat de interesele şi de afilierile politice ale proprietarilor unor societăţi media şi au existat intimidări la adresa magistraţilor şi a unor persoane implicate în combaterea corupţiei, se arată în acelaşi raport. "Informarea obiectivă s-a deteriorat în ultimii ani şi jurnalismul este adesea influenţat de interesele specifice şi de afilierile politice ale proprietarilor unor societăţi de media, incluzând uneori intimidarea magistraţilor sau a unor persoane implicate în combaterea corupţiei", se precizează la capitolul mass-media şi accesul la informaţii. Totodată, se arată că "limitările libertăţii presei au redus şi mai mult accesul la informaţii la nivelul întregii ţări". În opinia CE, această situaţie este agravată de faptul că România are cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE. De asemenea, o punere în aplicare "inadecvată" a legislaţiei de reglementare a accesului la informaţii afectează capacitatea de a preveni şi de a controla corupţia. Documentul menţionează că raportul Freedom House's Freedom of the Press 2013 a stabilit că presa din România este "parţial liberă". Acesta este primul raport anticorupţie care analizează situaţia din fiecare stat membru, realizat de Executivul european. Împreună cu raportul, Comisia Europeană prezintă două ample sondaje de opinie. Potrivit acestora, mai mult de trei sferturi din cetăţenii europeni şi 93% din români sunt de acord că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în ţara lor de origine. 25% din români - ceea ce reprezintă al doilea cel mai mare procent din UE - au declarat că le-a fost cerut "în mod explicit sau tacit" să dea mită în decursul ultimului an, în comparaţie cu media europeană de 4%.