Sute de şoferi bihoreni contestă anual în instanţă procesele verbale întocmite de Poliţia Rutieră, numai în primele luni ale acestui an fiind înregistrate la Judecătoria Oradea peste 50 de asemenea plângeri. În cele mai multe cazuri sunt contestate sancţiunile primite atunci când poliţiştii au dispus şi suspendarea permisului de conducere. Un proces verbal întocmit eronat sau incomplet, lipsa unor probe la dosar şi, mai nou, jurisprudenţa CEDO îi scapă pe unii de rigorile legii. Şoferii bihoreni profită din plin de posibilitatea de a se judeca cu oamenii legii, cu atât mai mult cu cât, în cazul suspendării permisului, plângerea în instanţă îi dă dreptul contravenientului să se urce la volan până la o sentinţă definitivă.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, bihorenii atacă în instanţă procesele verbale de constatare a diverselor contravenţii, însă majoritatea plângerilor vizează sancţiunile aplicate de Poliţia Rutieră. Dintre cele câteva sute de procese anuale, mai mult de 50% sunt câştigate de poliţişti. În primele luni din 2008, peste 50 de şoferi bihoreni au contestat în instanţă procesele verbale prin care au fost sancţionaţi contravenţional, în acest fel cei cărora li s-au suspendat permisele având posibilitatea să îşi recapete dreptul de a conduce, până la obţinerea unei hotătâri judecătoreşti definitive. În plus, cel mai probabil, tot mai mulţi şoferi care se simt nedreptăţiţi se vor adresa instanţei după ce o judecătorie din Bucureşti a dat câştig de cauză unui bărbat care a contestat o amendă pentru depăşirea limitelor legale de viteză, invocând în apărarea sa jurisprudenţa CEDO, potrivit căreia agentul are obligaţia să facă dovada comiterii faptei de către contravenient. Practic, magistraţii au stabilit că o sancţiune acordată doar pe baza constatărilor poliţistului poate fi desfiinţată de instanţă, acestea neavând nicio valoare dacă nu sunt susţinute de alte mijloace de probe, cum ar fi fotografii, martori, înregistrări video. Dacă în legislaţia românească agentul de poliţie constată contravenţiile, în legislaţia europeană poliţistul are rolul de a proba faptele de care este acuzat un şofer, astfel că, până la armonizarea reglementărilor din domeniu, şoferii au posibilitatea să scape de amenzile date fără probe solide. Plângerea împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei se face în termen de 15 zile din momentul în care se comunică acesta. Dacă şoferul refuză semnarea actului sau nu este prezent la întocmirea procesului verbal, poliţistul este obligat să facă menţiunile de rigoare, care trebuie confirmate de un martor asistent. În momentul încheierii procesului verbal se pot face obiecţii pe care poliţistul este obligat să le consemneze la rubrica "alte menţiuni". În cazul în care nu se semnează şi nu se ridică procesul verbal, poliţistul este obligat să îl trimită prin poştă, iar dacă procesul verbal de constatare a contravenţiei nu este trimis în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii, executarea amenzii contravenţionale se prescrie. Plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se depune la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constatată fapta.

Printre motivele ce pot fi invocate în vederea anulării unui procesul verbal se numără: poliţistul nu menţionează distanţa de indicatorul care interzice oprirea/staţionarea şi nu menţioneaza numărul casei în faţa căreia a fost oprită maşina; poliţistul nu menţionează unde a stat autovehiculul, era sau nu pe partea carosabilă; nu sunt menţionate obiecţiunile contravenientului; lipsa semnăturii agentului constatator; lipsa menţiunilor cu privire la numele şi funcţia agentului constatator; stabilirea amenzii contravenţionale în sumă totală, fără să se indice sancţiunea aplicată pentru fiecare din contravenţile stabilite etc.