Pe lângă meşteri olari, ţesători, pictori etc. veniţi de departe să-şi vândă produsele, de la târg nu a lipsit programul folcloric susţinut de numeroase formaţii din Oradea şi din judeţ. Cei care au urcat pe scenă ieri după-amiază au prezentat, mai întâi, o paradă a portului, cântecului şi dansului popular, admirată de vizitatorii şi expozanţii aflaţi la acea oră în parc.

Aproximativ 120 de meşteri populari din judeţele Bihor, Maramureş, Suceava, Vâlcea, Harghita, Arad, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Dolj, Gorj, Argeş, Braşov, Cluj, Prahova, Mureş, Galaţi, Alba, Sălaj, Timiş, Bacău, Vrancea şi Bucureşti şi-au prezentat lucrări din mai multe meşteşuguri - olărit, prelucrarea lemnului, cojocărit, ţesături, podoabe ţărăneşti, împletituri de papură şi nuiele, icoane şi pictură naivă, instrumente muzicale, măşti, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, icoane pe lemn etc. Invitaţi speciali la cea de-a XVIII-a ediţie a Târgului meşterilor populari defăşurată, şi în acest an, în Parcul Bălcescu din Oradea, au fost Asociaţia Down Oradea, prin Centrul de zi Iedera, precum şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, prin Centrul cu Profil Ocupaţional pentru persoane cu dizabilităţi "Wilhelmina", care au prezentat obiecte confecţionate de tinerii din asociaţiile respective. "La cea de-a XVIII-a ediţie a Târgului meşterilor populari au venit aproximativ 120 de persoane din Moldova, Oltenia şi Transilvania - lucrători în lemn, olari, ţesători, pictori etc. Abundă olarii, care au venit cu miniaturi, care sunt mult mai vandabile decât celelalte lucrări. Interes din partea orădenilor există, dar, din păcate, criza a afectat bugetul alocat de familie pentru suveniruri, pentru dotarea casei sau pentru cadouri. Vânzările au fost ceva mai mici decât în anii trecuţi. Eu cred că un motiv a fost şi căldura, din cauza căreia numărul vizitatorilor a fost mai mic", a menţionat Vasile Todinca, unul dintre organizatori din partea Muzeului Ţării Crişurilor. Unul dintre participanţii tradiţionali la târgul organizat la Oradea este Cornel Sitar, din Baia Mare, care a prezentat obiecte variate din ceramică. "Oradea este printre ultimele bastioane care mai ajută la păstrarea tradiţiilor. Sunt centre şi târguri tradiţionale în România: Oradea, Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului, Iaşi, Sibiu, care sunt printre singurele care au rămas unde există o filtrare a valorilor reale, a creatorilor adevăraţi. Acesta este motivul pentru care vin la Oradea, la Târgul meşterilor populari. E foarte important să nu pătrundă chinezisme, kitsch-uri", a menţionat Cornel Sitar, care a adăugat că în Oradea există un segment de cunoscători, de colecţionari, care apreciază creaţiile prezentate de meşterii populari autentici şi care vin cu plăcere la aceste târguri. În ceea ce priveşte vânzările, maramureşanul a precizat că nu a simţit o mare diferenţă faţă de anul trecut, deoarece a decis să mai reducă din preţuri, pentru a veni în întâmpinarea celor care apreciază obiectele din ceramică. "La noi, olăritul este o meserie în familie", a ţinut să precizeze Cornel Sitar, care produce obiecte din ceramică împreună cu fratele său, Liviu. "Oamenii sunt foarte interesaţi de produsele expuse, chiar şi cei tineri, însă sunt puţini cumpărători. Eu am venit din Oltenia, cu lucrări speciale pentru Oradea. Vânzarea nu e la fel ca acum trei-patru ani, dar oamenii tot mai cumpără: unii - din pasiune, alţii - pentru că le plac, alţii - pentru decoraţii. Sunt şi oameni care colecţionează ţesături", a menţionat Antoneta Nadu, din Bechet, judeţul Dolj, venită la Oradea cu ţesături variate.

Parada portului, cântecului şi dansului popular
Timp de trei zile, atmosfera din Parcul Bălcescu a fost întreţinută de numeroase formaţii folclorice venite din tot judeţul. Ieri, în jurul orei 15.30, vizitatorii şi expozanţii au putut admira o paradă a portului, cântecului şi dansului popular, la care au participat: Ansamblul folcloric "Mugur şi mlădiţe de tezaur", al Casei de Cultură Beiuş (conducător artistic Anca Banda), Ansamblul folcloric "Nyilo Akac" din Valea lui Mihai (conducător artistic Borbely-Simon Csaba), Ansamblul folcloric "Dumbrava" din Bălnaca (conducător artistic Ioan Gavrilaş), Ansamblul folcloric "Ezustperje" din Şimian (conducător artistic Suto Szabolcs), Ansamblul folcloric din Şuncuiuş (conducători artistici Livia Ianc şi Cristian Seghedi) şi Ansmablul folcloric "Zestrea Buduresei" din Budureasa (conducători artistici, Sabina Magda şi Ioan Popa). Alaiul a fost condus de maestrul coregraf prof. Florea Crişu, cel care, împreună cu prof. Miron Blaga (consultant artistic), ambii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Bihor, a coordonat şi realizat programele artistice. "Lumea a fost interesată de spectacolele oferite de formaţiile din Oradea şi din judeţ. Căldura ne-a cauzat ceva probleme, dar, în rest, totul a fost bine. Comparativ cu ceilalţi ani, au fost mult mai multe formaţii convocate şi care au răspuns prezent. De asemenea, faţă de anii trecuţi, acum au fost implicaţi şi meşterii şi constructorii de instrumente populare, ei făcând demonstraţii pe scenă, cum a fost şi cazul lui Dorel Codoban (n.r. - meşter de viori cu goarnă din satul Lazuri, comuna Roşia)", ne-a declarat maestrul coregraf Florea Crişu.

Odată terminată parada, membrii celor şase ansambluri folclorice au urcat pe scenă pentru a le transmite spectatorilor o parte dintre cântecele culese din zonele din care provin.