La aproximativ o lună de la dezbaterea publică a proiectului autostrăzii Braşov-Oradea, au apărut şi primele obiecţii în legătura cu varianta pentru care s-a optat la acea vreme, şi anume cea cu numărul 1. Dacă opţiunea era agreată de Direcţia "Apelor Crişuri" Oradea, pentru că ocolea lacul de acumulare permanentă de la Suplacu de Barcău, ea s-a dovedit a fi contrară voinţei localnicilor, având în vedere că presupune demolarea a cinci case, traversarea unui cimitir, a unor situri arheologice din zonă şi a unui zăcământ de petrol. În 3 noiembrie a.c., proiectantul general al autostrăzii Braşov-Oradea - Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA- S.A.) - a organizat o dezbatere publică cu scopul adaptării traseului la condiţiile şi cerinţele comunităţii locale bihorene. Şi cu toate că, la manifestarea respectivă, au participat şi primarii celor zece comune implicate în proiect (Suplacu de Barcău, Abram, Popeşti, Tăuteu, Chişlaz, Spinuş, Ciuhoi, Sârbi, Sălard, Biharia), nici unul dintre aceştia nu a avut obiecţii de ridicat cu privire la varianta ocolitoare a lucrării de realizare a lacului de acumulare de la Suplacu de Barcău, investiţie care a fost demarată în urmă cu doi ani şi urmează a fi dată în folosinţă în anul 2006. Ulterior, însă, localnicii s-au dovedit a fi împotriva acestei opţiuni, printr-o hotărâre de Consiliu Local ea fiind respinsă pentru motivul că ar presupune, printre altele, demolarea a cinci case. Din acest considerent, şi în perspectiva eliberării acordului de mediu, ieri, la sediul Agenţiei de Protecţie a Mediului Bihor, a avut loc o altă dezbatere publică, cu participarea tuturor factorilor implicaţi. "Varianta prin sud, care asigură integritatea lucrărilor în valoare de aproximativ 1000 de miliarde lei, din care 30% reprezintă fonduri externe, este singura cu care suntem de acord. La finalizarea lacului de acumulare, toate comunele din zona Suplacului de Barcău vor avea posibilitatea să se alimenteze cu apă de aici. Deci nu putem să ne compromitem", afirma Mitruţ Tentiş, director al Direcţiei "Apelor Crişuri" Oradea. Prezent la întâlnire, însă, reprezentantul pe probleme de mediu al SC IPTANA SA, Andrei Costin, a declarat că varianta nr. 1, agreată de Direcţia "Apelor Crişuri", a fost eliminată de proiectant tocmai în ideea salvării celor cinci locuinţe ale localnicilor. Acesta nu este, însă, singurul impediment care se interpune traseului respectiv, ci mai sunt şi altele: un cimitir, nişte situri arheologice şi un zăcământ de petrol. "Părerea mea e că nu ar trebui să ne cramponăm de aceste piedici şi să alegem ruta ocolitoare, deoarece siturile arheologice pot fi procesate şi depuse la muzeu, iar zăcământul poate fi exploatat printr-o pompă deviată la o oarecare distanţă", a declarat Augustin Dudaş, directorul executiv al APM Oradea. Tot în cadrul întâlnirii de ieri, proiectantul a fost atenţionat să ţină seama de obligativitatea scoaterii din circuit a terenurilor, a aranjării reţelelor electrice etc. În altă ordine de idei, reamintim că Autostrada Braşov - Oradea este împărţită pe trei sectoare: Braşov-Târgu Mureş, Târgu Mureş-Cluj-Napoca şi Cluj-Napoca-Oradea, având o lungime de 409 Km (din care 61 km pe teritoriul Bihorului) şi patru benzi de circulaţie, o bandă mediană şi două benzi de oprire de urgenţă. Valoarea investiţiei se ridică la 2,5 miliarde euro, fără TVA, iar lucrările vor fi extinse pe durata a cinci ani, dorindu-se ca lucrările să înceapă în iunie 2004. Rămâne de văzut dacă acest lucru va fi şi posibil.