Ministerul Administraţiei şi Internelor a postat, spre dezbatere publică, un proiect de lege care vizează corectarea unor "disfuncţionalităţi" apărute în practică, la aplicarea Legii administraţiei publice locale 215/2001. Propunerea legislativă, supusă dezbaterii publice până în 14 aprilie, ar urma să se aplice după alegerile locale din 2012. Una dintre prevederi este aceea ca şedinţele consiliilor locale să fie conduse de primari, renunţându-se astfel la preşedinţii de şedinţă aleşi din rândul consilierilor.

Structurile administraţiei publice locale s-au plâns de o practică neunitară în contencios-administrativ, observată în interpretări diferite ale actului normativ. Astfel, proiectul de lege vizează, în primul rând, eliminarea "subiectivismului" comisiilor de validare care, în prezent, avizează mandatele consilierilor locali şi judeţeni. Iniţiativa legislativă prevede ca validarea mandatelor consilierilor să se facă în baza certificatului doveditor al alegerii, eliberat de biroul electoral de circumscripţie, şi a dovezii apartenenţei la formaţiunea politică respectivă. Procedura va fi gestionată de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. În ceea ce priveşte adoptarea unor hotărâri de consiliu privind patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale, se propune adoptarea pe baza majorităţii calificate în probleme ce privesc cesionări, darea în administrare, vânzarea, după caz, a bunurilor proprietate publică sau privată, proiecte de parteneriat public-privat şi cumpărarea de imobile, cu excepţia celor provenite prin expropriere pentru cauză de utilitate publică. Totodată, proiectul propune partajarea răspunderii pentru legalitatea şi conţinutul tehnic al actelor administrative între autorităţile locale şi contrasemnatari. În plus, aprecierea oportunităţii adoptării hotărârilor consiliilor aparţine exclusiv autorităţilor deliberative. De asemenea, proiectul clarifică reprezentarea în justiţie a unităţilor administrativ-teritoriale de către primari şi preşedinţii consiliilor judeţene. Aceştia stau în justiţie ca reprezentanţi legali ai unităţilor administrativ-teritoriale şi nu în nume propriu. Prin proiectul de lege se intenţionează creşterea responsabilităţii personalului din administraţia locală pentru propria activitate. Se urmăreşte astfel evitarea situaţiilor în care primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt consideraţi de instanţe singurii responsabili pentru neregulile comise de angajaţii structurilor de specialitate sau de către consilii. Astfel, toţi semnatarii şi contrasemnatarii actelor administrative vor răspunde pentru acestea, în funcţie de obiectul semnării sau contrasemnării. Proiectul de lege urmăreşte şi modificarea şi completarea Legii privind statutul aleşilor locali 393/2004, în ceea ce priveşte încetarea mandatelor acestora înainte de termen. În prezent, în cazul încetării înainte de termen a mandatului unui consilier, constatarea se face prin hotărâre a consiliului, la propunerea primarului, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier.

În practică, au fost situaţii în care consiliile au întârziat nejustificat constatarea vacantărilor. Conform propunerii, constatarea şi vacanţa funcţiei vor fi realizate de către instanţe, la sesizarea secretarului unităţii sau subdiviziunii administrativ-teritoriale sau a oricărei persoane interesate. Depunerea jurământului de către noii consilieri se va face în şedinţa ordinară, ulterioară hotărârii definitive şi irevocabile a instanţei.