Guvernul a aprobat un proiect de sprijin pentru pensionari prin introducerea "coşului de solidaritate", care prevede acordarea lunar, contra cost, dar la "preţul cel mai scăzut posibil", a unui pachet conţinând alimente de bază, precum făină, zahăr, ulei, mălai şi orez. Proiectul nu este agreat de primarii principalelor municipii şi oraşe din judeţul Bihor, care susţin că nu au bugete şi personal pentru a participa financiar. Mai mult, ei acuză că propunerea Executivului este o măsură electorală.

"Din punct de vedere economic, programul nu implică un efort bugetar, nu se acordă subvenţii sau sprijin financiar şi nu are impact negativ asupra încasărilor de TVA. Este doar un efort suplimentar de organizare ce poate fi realizat de către instituţiile administraţiei publice locale şi centrale", se arată în memorandumul aprobat de Guvern pentru introducerea acestui program. Programul va fi iniţiat de Guvern şi implementat prin administraţia publică locală, sub monitorizarea prefecţilor. Autorităţile administraţiei publice locale pot participa la program, având în vedere interesul pentru susţinerea socială a pensionarilor, astfel că "se contează pe colaborarea largă a acestora", este subliniat în document. Pentru a identifica "soluţiile normative" necesare programului, Guvernul a decis constituirea, la nivel de secretar de stat şi specialist, a unui grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerelor Administraţiei şi Internelor, Justiţiei, Finanţelor, Agriculturii, Sănătăţii, ai Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi ai Consiliului Concurenţei. Soluţiile trebuie prezentate Guvernului în maximum 21 de zile. În document se mai arată că, în condiţiile în care pensia medie este de aproximativ jumătate din salariul mediu, ponderea pe care cheltuielile cu produsele alimentare o ocupă în cheltuielile unui pensionar este de circa 60%. Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, membru PNL, a declarat că nu crede în ideea economatelor, indiferent cui aparţine ideea, şi nu crede că menirea administraţiilor publice locale este să funcţioneze ca ONG-uri, fundaţii, asociaţii sau firme. "Atribuţiile administraţiilor locale sunt acelea de a administra localităţile", susţine Ilie Bolojan. Primarul municipiului Marghita, Dorel Talpoş, membru PDL, a declarat, la rândul său, că nu are fonduri pentru acest program şi nici angajaţi care să se ocupe de el. Primarul municipiului Beiuş, Adrian Domocoş, membru PNL, a declarat şi el că refuză participarea, în orice fel, la un asemenea program. "În primul rând, Guvernul nici măcar nu explică despre ce este vorba, ştim doar că înaintea anului electoral vrea să pară popular, preocupat de soarta pensionarilor, după ce şi-a bătut joc şi de ei, cum şi-a bătut joc şi de alte atâtea categorii sociale. Pe de altă parte, nu cred că o primărie poate fi obligată să marşeze la orice inventează un Guvern. O primărie are altceva de făcut, nu este nici fundaţie de binefacere, nici firmă de distribuţie a alimentelor", a declarat Domocoş. "Primăria Ştei nu se poate implica în asemenea proiecte pentru că nu avem nici bani, nici funcţionari care să deruleze asemenea activităţi", a declarat Ioan Lucaciu, primarul oraşului Ştei, membru PDL.

"Nici nu mă gândesc la aşa ceva. Nu avem bani nici măcar pentru proiectele de dezvoltare. Iniţiativa Guvernului, sigur, este în nota în care ne-a obişnuit Boc. Guvernului îi vine o idee şi apoi, indiferent că-i bună sau proastă, o bagă pe gât administraţiilor locale. La fel, recent, ne-a băgat pe gât obligaţia de a verifica dacă oamenii îşi încheie asigurările obligatorii de locuinţe, ceea ce înseamnă că noi lucrăm pentru firmele de asigurări", a declarat primarul oraşului Aleşd, Zeno Ţipţer, membru PNL.