La nici zece minute de centrul oraşului, ampalsat în Zona A a Oradiei, Pârâul Paris este, de zeci de ani, un focar de infecţie, în primul rând pentru locuitorii de pe strada Louis Pasteur, dar şi pentru toţi orădenii, în condiţiile în care acesta se revarsă în Crişul Repede.

Orădenii care au proprietăţile lipite de Pârâul Paris, un pârâu mai mult aductor de ape menajere, au ajuns la capătul răbdării. Nemulţumiţi de modul în care Primăria Oradea, Compania de Apă Oradea, Administraţia Bazinală de Ape Crişuri şi Agenţia de Protecţia Mediului Bihor au ales să rezolve această problemă, riveranii au început să adreseze memorii atât Ministrului Mediului Korodi Attila, cât şi prim-ministrului Victor Ponta.

„Obiectul scrisorii noastre este acela de a vă face cunoscută situaţia potrivit căreia, cu bună ştiinţă edilii orădeni au ignorat zeci de ani dezastrul generat de Spitalul Judeţean Oradea (iar acum abordează sumar, neaprofundat şi formal problema depoluării), unitate sanitară necanalizată la reţeaua oraşului, care infestează Pârâul Paris (afluent al Crişului Repede) cu o cantitate incomensurabilă de lichid abject, încărcat cu diferite substanţe şi agenţi patogeni cu aspect şi miros fecaloid în stadiu de descompunere, la care se adaugă şi apele menajere provenite de la pseudocanalizarea străzii Şanţului, hotel Silver, Perind, precum şi de la blocurile existente în zona spitalului, str. Gheorghe Doja (Z1,Z2,Z3,Z4,Z5,Z6), str. Pasteur (D1,D2,D3,D4). Toate aceste fluide alcătuiesc cursul pârâului pe perioada lipsită de precipitaţii", se arată în memoriul semnat de către Adrian Platona, care aminteşte că demersurile sale au început în anul 2011, însă problema persistă şi de zeci de ani. Nemulţumiţi de modul în care factorii responsabili înţeleg să pună capăt acestei situaţii, riveranii solicită, din nou, o reală implicare şi demararea investiţiilor promise. Până acum toate verificările efectuate de Garda de Mediu Bihor au scos la iveală o serie de deficienţe. Astfel, pe data de 2 septembrie, Adrian Platona a informat că, în urma verificărilor în teren, s-a constatat că pe strada Şanţului reţeaua de canalizare existentă nu este racordată încă la un colector din zonă, iar pe strada Gh. Doja există cinci blocuri (Z3, Z6, C1, C2, C5) care nu beneficiază de servicii de canalizare, apele uzate menajere fiind deversate direct în Pârâul Paris. „Când ies în grădină nu am cum să stau acolo. Problema aceasta a mirosurilor şi poluării este de zeci de ani. Eu am fosă septică, deşi sunt în zona A de impozitare", a precizat Adrian Platona.

Lucrările de întubare, blocate

Un prim pas spre rezolvarea problemei a fost făcut, în sensul că, prin grija ABA Crişuri, se va trece la întubarea Pârâului Paris, care are o lungime de 4.000 m. Potrivit directorului ABA Crişuri, Dumitru Voloşeniuc, contractul de lucrări a fost adjudecat firmei Repcon, însă firma Trameco şi o altă firmă din Maramureş, care au participat la licitaţie, au contestat decizia de atribuire. Valoarea proiectului se ridică la 3,7 milioane euro şi presupune regularizarea albiei. Investiţia este propusă spre finanţare pe POS Mediu, cu cofinanţare asigurată de la Ministerul Mediului. Lucrările de întubare ar trebui finalizate până în august 2015. Din cei 4 km ai văii, doar 700 sunt întubaţi. Rămâne ca alţi 1.700 de m, pe tronsonul CFR - Gh. Doja, respectiv strada Şanţului - Drumul Comunal Săldăbagiu, lucrările de întubare să fie realizate prin acest proiect. Compania de Apă Oradea promite şi ea că, după fnalizarea investiţiei efectuate de ABA Crişuri, să execute şi ea pozarea reţelelor de canalizare menajeră. În plus, Primăriei Oradea îi revine sarcina de a executa lucrări de expropriere a proprietăţilor de pe tronsoanele pe care se vor executa lucrări. „Toţi se bat cu cărămida în piept că în zona A a oraşului, cum suntem noi, s-au rezolvat toate problemele. Dar aici apa e plină cu fecale. E o putoare de nedescris şi mulţi ţânţari. Aici se devarsă tot felul de mizerii de la WC-uri, băi etc. Şi noi plătim impozite pentru Zona A a oraşului", ne-a mai precizat, Florin Copil, care speră ca investiţiile promise să înceapă cât mai curând. Anul acesta, dacă contestaţiile curg lanţ, sunt, din păcate, slabe şanse să se demareze investiţia. În plus, şi exproprierile au ritmul lor de parcurs.