Viitorul pod peste Crişul Repede în zona celui de pontoane este inutil şi va crea în viitor mai multe probleme decât beneficii. Ecologiştii îşi menţin în continuare punctul de vedere negativ cu privire la intenţia municipalităţii de a construi un nou pod rutier în Oradea, pe motiv că ar descongestiona traficul rutier în zona centrală. Efectul va fi exact contrar, susţin ONG-urile de mediu, noxele emise de autoturisme vor creşte în zona respectivă, iar liniştea zonei va fi spulberată.

 

Administraţia oraşului a devenit agresivă faţă de pietoni şi biciclişti prin transformarea aleilor şi trotuarelor în locuri de parcare. Deşi există proiecte care să încurajeze folosirea transportului în comun şi folosirea bicicletei, administraţia condusă de Ilie Bolojan le-a abandonat total, preferând să construiască pe trotuare şi spaţii verzi numai parcări. "Nu rezolvă problema aşa, dimpotrivă, o amplifică. Orădenii au falsa iluzie că li se asigură locuri de parcare, dar este imposibil să faci atâtea parcări câte maşini sunt în Oradea. Municipalitatea nu face decât să încurajeze achiziţionarea de autoturisme în detrimentul transportului în comun sau al bicicletei, pentru care există proiecte speciale", susţin Mihai Togor, preşedintele CRSE "Munţii Apuseni". Ecologişti bănuiesc că tergiversarea lărgirii Podului Densusianu cu încă două benzi (de fapt, construirea unuia nou) a fost abandonată intenţionat de muncipalitate, deşi investiţia primeşte finanţare direct de la Ministerul Transporturilor. La alte investiţii de acest gen administraţia Bolojan a reacţionat oferind împrumuturi din fondurile Primăriei orădene (cazul şoselei de centură între Selgros şi Metro). Premeditat sau nu, se accelerează nefiresc pe finalizarea podului oblic din zona Sovata-Oneştilor, dezbaterea publică fiind doar un moft pentru actuala conducere a Primăriei.

Raportul privind studiul de impact asupra mediului a fost realizat de către Search Corporation, o firmă despre care ecologiştii spun că au solicitat Ministerului Mediului un răspuns privind competenţa ei de a întocmi astfel de acte. "În Raport se vorbeşte la modul general, pe 71 de pagini, despre diferite zone din Bihor, calitatea aerului, se dau definiţii, numai referire în concret la locul unde urmează să fie ridicat podul nu se fac", acuză Togor. În plus, susţine şi Andrei Acs, preşedintele ECOTOP Oradea, se întreabă cum va amenaja municipalitatea intersecţiile căii de rulare de pe noul pod cu Sovata şi Aluminei: "Nu se precizează nicăieri: vor fi semaforizate, vor face giraţii, ce se va întâmpla pe cele două străzi intens circulate? În ambele variante se va gâtui traficul rutier, timpii de staţionare nefiind nicidecum eliminaţi, ci amplificaţi."

Că Raportul a fost întocmit în dorul lelii o demonstrează şi faptul că nu au fost nominalizate nici măcar străzile afectate de creşterea emisiilor de noxe, nu s-au făcut măsurători în zonă şi nici estimări privind cantitatea de gaze eliberată după începerea exploatării.

"În Raport se spune că ridicarea unui pod şi exploatarea lui acolo nu ar avea niciun efect privind biodiversitatea, susţinându-se că acolo nu există niciun fel de faună! O prostie, câtă vreme presa publică an de an cum sosesc la iernat familii de lebede şi raţe sălbatice. Ce se va întâmpla cu acele animale nu se spune nicăieri, deşi este de datoria lor să o facă. În plus, noi am identificat peste 20 de specii de peşti şi amfibieni, fiind o zonă bogată în ihtiofaună", susţine Togor.

De asemenea, în Raport nu se precizează cum va fi rezolvată problema poluării fonice a locuinţelor, blocurile fiind foarte aproape de carosabil. În actul respectiv se menţionează doar că după terminarea podului se va studia problema, urmând a se lua o decizie.

Cele două ONG-uri orădene de mediu şi-au reiterat nemulţumirea cu privire la politica agresivă faţă de spaţiile verzi dusă de administraţia oraşului, în special faţă de tăierile de copaci maturi şi aşa-zisele plantări compensatorii. Exemplul cel mai notoriu este reamenajarea scuarului betonat de pe Dacia, unde s-a plantat iarbă - singurul lucru bun din toată povestea. Smulgerea arborilor cu coronament mare şi plantarea unor specii mediteraneene scumpe a fost o prostie, susţin ei, dovadă că, deşi replantaţi în zona Metro, copacii s-au uscat. Ecologiştii susţin că plantările de copaci ar trebui să se facă doar cu specii autohtone, bine adaptate şi mai ieftine.