Anunţul democraţilor de a participa pe liste separate la alegerile pentru Parlamentul European nu are nicio conotaţie conflictuală. Şi asta pentru simplul motiv că PD şi PNL vor intra în grupuri europene diferite. Prin urmare, ar fi fost straniu ca Alianţa PNL-PD să aibă candidaţi comuni în aceste alegeri şi, ulterior, cei aleşi să facă parte din două familii diferite ale Parlamentul European. Mult zgomot pentru nimic Vicepreşedintele grupului liberalilor europeni, Adrian Cioroianu, a declarat pentru HotNews.ro că "tehnic, cele două partide ar fi putut candida pe liste comune pentru a obţine un scor mai bun, dar ulterior ar fi mers tot în familiile politice din care fac parte." În aceste condiţii, drumurile liberalilor şi democraţilor s-ar fi despărţit, oricum, oficial, cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European. Democraţii fac parte din grupul popularilor europeni, iar liberalii - din grupul liberalilor europeni, ceea ce înseamnă că PD şi PNL s-ar fi prezentat oricum în campania electorală pentru Parlamentul European cu mesaje diferite, adecvate grupului din care fac parte, lucru care îi transforma, practic, în adversari politici. Cum se desfăşoară alegerile pentru PE Scrutinul din 13 mai 2007 va fi unul de listă naţională, cu reprezentare proporţională şi prag de intrare în Parlament de 5 la sută pentru partide şi alianţe. Întreaga ţară va fi o singură circumscripţie, situaţie similară cu cea din alte 21 de state, din totalul de 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. Numai Franţa, Regatul Unit, Italia, Belgia şi Irlanda îşi aleg deputaţii în mai multe circumscripţii regionale, dar tot potrivit reprezentării proporţionale, obligatorii, potrivit tratatului UE de la Amsterdam, pentru alegerea Parlamentului European. Pentru depunerea candidaturilor este necesară prezentarea unei liste de cel puţin 200 de mii de susţinători pentru partide şi alianţe şi de cel puţin 100 de mii de susţinători pentru candidaţi independenţi. Pentru prima oară în istoria României au dreptul de a alege şi de a fi aleşi cetăţenii statelor membre UE care au domiciliul sau reşedinţa în România. Care este compoziţia Parlamentului European după aderarea României şi Bulgariei? Odată cu aderarea Bulgariei şi României, numărul total de deputaţi europeni a crescut de la 732 la 785. România are 35 reprezentanţi în Parlamentul European, iar Bulgaria 18. Aderând la diferite grupuri politice europene, noii deputaţi au schimbat compoziţia Parlamentului. Patru deputaţi bulgari şi nouă români au aderat la Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, ridicând numărul total al deputaţilor din acest grup la 277. Şase deputaţi bulgari şi 12 români au aderat la Grupul Socialist din Parlamentul European, ridicând numărul total al deputaţilor din acest grup la 218. Şapte deputaţi bulgari şi nouă români au aderat la Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, ridicând numărul total al deputaţilor din acest grup la 106. Un deputat bulgar şi cinci români, împreună cu alţi deputaţi din Franţa, România, Belgia, Marea Britanie, Austria şi Italia, au pus bazele unui grup politic nou, denumit "Identitate, Suveranitate şi Transparenţă (IST)". După următoarele alegeri europene din 2009, numărul deputaţilor europeni va scădea la 736, dintre care 33 vor fi din România şi 17 din Bulgaria