Contrapunct Recenta declaraţie politică rostită în plenul Camerei Deputaţilor de către deputatul Paul Magheru a avut darul să capteze interesul auditoriului. S-a pornit de la Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din iulie 2004, care a decis ca imobilul Muzeului Ţării Crişurilor să fie retrocedat Episcopiei Romano-Catolice. ?Retrocedarea a fost rezultatul unui troc politic cu ajustări legislative instrumentate de PSD, care satisfăcea UDMR-ului orice pretenţie, cu condiţia să le asigure majoritatea parlamentară. Maeştri în jocul la două capete, frică-mi este ca de la noua putere UDMR să nu obţină mai multe beneficii în dauna interesului naţional. Contrar Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, care, la art. 16, alin. 1, stipulează că: "În situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare din învăţământ, din sănătate, aşezăminte social-culturale sau instituţii publice... foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent." Printr-o Hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din iulie 2004, imobilul muzeistic a fost retrocedat Episcopiei Romano-Catolice. Şmecheria a fost posibilă prin forţarea de către UDMR a unei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, devenită Legea 501/2002, care la art. 1, alin. 6 dădea posibilitatea restituirii unor asemenea imobile şi în natură. La comandă politică, reprezentanţii judeţeni ai intereselor statului român au adoptat o atitudine non-combat, s-au prezentat la proces de formă şi au pierdut?- a subliniat parlamentarul bihorean. Revendicări încă nesoluţionate Se cunoaşte faptul că Uniunea Naţională "Vatra Românească", susţinută de jurişti, a făcut o cerere de intervenţie în interes propriu, acceptată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 27 noiembrie 2003, prin care solicita respingerea retrocedării clădirii Muzeului Ţării Crişurilor sau, în caz contrar, obligarea Episcopiei la plata reală indexată la zi a investiţiilor efectuate de Statul Român pentru clădirea în litigiu. Conform deputatului PRM, s-au adus în sprijinul acestei revendicări următoarele argumente: ?Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, a cincea instituţie ca valoare patrimonială din ţară, îşi are sediul în Palatul baroc, clădire ridicată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi inclusă pe lista monumentelor de arhitectură din judeţul Bihor. Protopopiatul romano-catolic, prin reprezentanţii săi legali, a cedat în favoarea Statului Român folosinţa veşnică a acestui imobil printr-un act de donaţie. Începând din 1996, funcţionarea Muzeului Ţării Crişurilor şi însuşi statutul acestuia au fost marcate negativ de demersurile judiciare şi extrajudiciare făcute de către Episcopia Romano-Catolică din Oradea, pentru contestarea dreptului de folosinţă veşnică dobândită de către Statul Român printr-un act de donaţie al ierarhilor de atunci ai Bisericii Romano-Catolice. Menţionăm că Muzeul Ţării Crişurilor a fost găzduit în clădirea respectivă după ample şi costisitoare lucrări de reparaţii ale unor ruine, estimate la circa 22 milioane lei în banii de atunci. În prezent, în patrimoniul instituţiei se află circa 380.000 de piese muzeale, restaurate şi conservate de personalul muzeului. Aici sunt expuse şi se conservă mărturii definitorii pentru cultura şi tradiţiile din acest important areal geografic al României şi al Europei, aparţinând nu numai românilor, dar şi naţionalităţilor conlocuitoare, maghiari, slovaci, şvabi. Comisia a venit, a văzut şi a plecat. Banii necesari, circa 7-8 milioane de euro, nu-i are nimeni. Oficialităţile locale au şi declarat că nu pot contribui cu nimic la această costisitoare mutare. De aceea, în spiritul respectului faţă de proprietate, "Vatra Românească" a cerut Episcopiei Romano-Catolice despăgubirea unui bun la care a renunţat pe veci şi care a fost salvat de Statul Român de la demolare. Chiar dacă se va invoca faptul că acţiunea a fost respinsă, nu putem face abstracţie de faptul că motivul respingerii a fost netimbrarea acţiunii de către iniţiator, Consiliul Judeţean Bihor, ceea ce denotă ori dezinteres, ori rea-credinţă, ori amatorism? - a declarat, în încheiere, deputatul Paul Magheru. Conform informaţiilor pe care le deţinem, grupul de consilieri judeţeni ai PRM va uza de dreptul de iniţiativă legislativă şi va solicita votul Consiliului Judeţean Bihor în vederea introducerii acţiunii în pretenţii pentru despăgubirea investiţiilor efectuate de Statul Român în complexul Muzeului Ţării Crişurilor, începând din 1968 şi până în prezent.