Reacţiile societăţii civile privind mutarea statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul din Piaţa Unirii în Parcul Olosig au început deja să apară. Mai mult, reprezentanţii Asociaţiei Culturale "Mihai Viteazul", care s-au ocupat de ridicarea statuii, au depus, zilele trecute, o plângere prealabilă prin care solicită revocarea HCL 895/2014 prin care s-a decis această reamplasare.

Aleşii orădeni liberali, democrat-liberal şi chiar social-democraţi au votat, pe 12 decembrie 2014, o hotărâre prin care statuia ecvestră a marelui voievod să fie mutată din spaţiul public central al Oradiei în Rogerius, în Parcul Olosig. Hotărârea a stârnit numeroase dispute în rândul cetăţenilor, inclusiv consilierii PSD Oradea recunoscând că e o decizie pripită şi neavenită. Cei mai nemulţumiţi sunt fostele cadre ale Armatei, care au contribuit la realizarea statuii lui Mihai Viteazul. Statuia a fost realizată în anul 1992, la iniţiativa comandantului Garnizoanei Oradea de atunci, generalul Corneliu Lungu, cu fonduri băneşti ale salariaţilor civili, cadrelor militare active şi în rezervă, respectiv ale veteranilor de război. Întreaga activitate s-a realizat prin Asociaţia Culturală "Mihai Viteazul", a cărui preşedinte era colonelul dr. Constantin Moşincat. Timp de doi ani, cadrele militare şi-au adus contibuţia financiară prin reţinerea din salariu, lunar. Astfel, salariaţii civili au contribuit cu 1% din salariu, subofiţerii cu 2%, maiştrii militari cu 3%, ofiţerii Garnizoanei cu 4%, în timp ce comandantului şi adjuncţilor săi li se reţinea câte 7% din salariu. Cu aceşti bani s-au cumpărat de la Combinatul Siderurgic de la Galaţi 8,2 tone de bronz, care a fost transportat la Uzina de vagoane din Arad, unde s-a turnat statuia. În acest context, reprezentanţii Asociaţiei au depus, zilele trecute, la Consiliul Local Oradea, o plângere prealabilă prin care solicită revocarea în totalitate a HCL nr. 859/12 decembrie 2014. Documentul este însuşit de Constantin Moşincat, preşedintele Asociaţiei, respectiv Anghel Ursu, secretarul acesteia. Cei doi se menţionează că s-au ocupat de strângerea fondurilor, selecţia autorilor şi atribuirea contractului de execuţie, respectiv obţinerea avizelor de la Direcţia de Cultură Bihor, Ministerul Culturii şi alte instituţii abilitate, respectiv s-au îngrijit de amplasarea statuii în Piaţa Unirii. "La data de 19 august 1994 s-a dezvelit statuia ecvestră a Voievodului Mihai! Acest obiectiv cu valoare de simbol naţional s-a realizat efectiv prin contribuţia bănească a cadrelor militare active şi în rezervă din MAN şi MAI şi a veteranilor de război. Lucrarea realizată de sculptorii Alexandru Gheorghiţă şi Geta Caragiu s-a bucurat de o critică de specialitate favorabilă", se arată în plângere. În document se arată că prin decizia de reamplasare a statuii se încalcă art. 10, lit. D din Legea 8/1996, privind respectarea integrităţii operei şi de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei. „Or reamplasarea acestei statui în orice alt spaţiu fără acordul prealabil al autorului şi al celor care au contribuit la finanţarea acestei lucrări aduce o gravă atingere însăşi operei! Odată cu transmiterea de către Asociaţie a dreptului de exploatare către administraţia municipală se prezumă că s-a transmis doar dreptul de exploatare pe acel loc pentru care s-a creat opera în sine", se arată în plângere. Totodată, se subliniază că această mutare ar avea o durată de viaţă scurtă, de numai 10 ani, deoarece terenul alocat statuii din Parcul Olosig, cu numere cadastrale 8994 şi 8995/1, se află în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice, teren transmis Primăriei în proprietate gratuită din 2009 pe termen de 15 ani. De asemenea, se mai menţionează că se încalcă reglementările privind drepturile morale, în care se menţionează că „autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod şi când va fi utilizată sau exploatată opera sa", respectiv autorul are un drept distinctiv de a autoriza expunerea publică a operelor de artă plastică. În acest sens, se constată că nu există o aprobare de la autori sau de la membrii Asociaţiei care au comandat execuţia lucrării. În consecinţă, se solicită anularea de îndată a HCL 895/2014. „Prezenta petiţie am înregistrat-o atât la Prefectura Bihor, cât şi la Ministerul Culturii, Camera Deputaţilor, Senat şi Avocatul Poporului", ne-a declarat generalul Corneliu Lungu.