Conform Hotărârii Guvernului 1206 din 2001, în localităţile în care cetăţenii aparţinînd unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20 la sută din numărul locuitorilor, se va asigura inscripţionarea denumirii localităţii şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective. Dar acest lucru nu este respectat la Aleşd. Din datele Recensământului populaţiei din anul 2002 rezultă că ponderea minorităţii maghiare în structura populaţiei oraşului este de doar 19,08 la sută. Detalii în pagina 2. Niciodată nu e prea târziu ca o lege să fie temeinic înţeleasă şi corect aplicată. Respectarea acestor două condiţii contribuie la creşterea încrederii cetăţeanului în lege, la statornicirea unui climat al legalităţii şi, implicit, la respectarea autorităţii statului. Dacă acest respect nu are loc, înseamnă, urmând firul invers, că autoritatea statului e la pământ, că legalitatea nu mai e la ea acasă, iar cetăţeanul renunţă să mai acorde încrederea sa spiritului şi literei legii. Iar dacă nici lege nu mai e, nimic nu mai e! Un caz flagrant de nerespectare, de încălcare a prevederilor legale se petrece zi de zi şi în văzul lumii în oraşul Aleşd. Dar iată prevederea legală în cauză. Ea este conţinută de Hotărârea Guvernului 1206 din 2001, art.4: "În localităţile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20 la sută din numărul locuitorilor, se va asigura inscripţionarea denumirii localităţii şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective?. În mod logic se deduce că acolo unde ponderea minorităţii naţionale este sub 20 la sută, inscripţionarea respectivă nu se va face! Dar acest lucru nu este respectat la Aleşd. Din datele Recensământului populaţiei din anul 2002 rezultă că ponderea minorităţii maghiare în structura populaţiei oraşului este de 19,08 la sută. Dacă motivaţia fixării plăcuţelor bilingve la intrările oraşului, stabilită prin hotărâre de consiliu, s-a bazat, la vremea respectivă, pe datele recensământului din 1992, când etnicii maghiari reprezentau 22,21 la sută, în momentul de faţă realitatea este alta şi, potrivit legii, plăcuţele bilingve la Aleşd nu-şi mai motivează existenţa. Consilierilor locali le revine obligaţia adoptării unei hotărâri care să modifice hotărârea anterioară şi să asigure intrarea în legalitate. Aflate în situaţii similare, două comune învecinate s-au ferit să calce pe terenul mişcător al acţiunilor ilicite. Este vorba de comuna Vadu Crişului, cu 20,13 la sută populaţie maghiară, în 1992, şi cu 19,27 la sută, în 2002, şi de comuna Lugaşu de Jos, unde, de asemenea, minoritatea de etnie maghiară a scăzut de la un recensământ la altul sub 20 la sută. În 1992, erau 21,03 la sută maghiari, iar în 2002, 19,31 la sută. Revenim în final la întrebarea: se vor scoate cuiele plăcuţelor bilingve, asigurându-se respectarea legii, sau se va persista mai departe în încălcarea ei?