Salubrizarea cursurilor de apă şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor au fost obiectivele controalelor mixte efectuate, din dispoziţia prefectului, în 24 de unităţi administrativ-teritoriale, în perioada 17 mai - 8 iunie. Probleme au fost găsite la Marghita, unde nu au fost sistate deversările de ape uzate menajere în rețeaua pluvială, dar şi la Tinca şi Rontău, unde au fost descoperite depozite de deşeuri şi de material lemnos.

 

Prefectul Dumitru Țiplea, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a dispus evaluarea în teren a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost întreţinute şanţurile şi rigolele din localităţi la nivelul județului Bihor. Demersul are un rol preventiv, în vederea diminuării pagubelor produse de inundaţii generate de revărsări ale cursurilor de apă sau din scurgeri de pe versanţi.

Acțiunile de control au avut loc în intervalul 17 mai - 8 iunie, prin echipe mixte formate din reprezentanți ai Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Bihor, Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor, Comisariatului Judeţean Bihor al Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana” al Județului Bihor, precum și ai Gărzii Forestiere Oradea. Verificările s-au desfășurat în 24 de unități administrativ-teritoriale (UAT), fiind inspectate 47 de cursuri de apă aferente a 58 de localități de la nivelul județului Bihor. Cele 24 de UAT-uri vizate sunt Marghita, Brusturi, Popești, Roșiori, Spinuș, Suplacu de Barcău, Tăuteu, Valea lui Mihai, Aleșd, Borș, Copăcel, Sânmartin, Tileagd, Toboliu, Vadu Crișului, Batăr, Cefa, Cociuba Mare, Criștioru de Jos, Drăgănești, Finiș, Pomezeu, Tinca și Uileacu de Beiuș.

Controalele în teren au vizat: modul în care au fost realizate lucrările stabilite în urma verificărilor din anul 2020; existenţa depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe albiile cursurilor de apă şi în secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor, care prin antrenare pot conduce la obturări; modul în care au fost întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale în localităţi, precum și cursurile de apă pe raza localităților; zonele nesalubrizate de pe cursurile de apă unde s-au produs inundații în anul 2020 și stadiul măsurilor şi lucrărilor de remediere realizate.

„În raportul avizat de prefect în urma controalelor, s-a evidențiat faptul că măsurile și lucrările stabilite în urma inundațiilor din 2020 au fost realizate corespunzător, cu excepția măsurii de sistare imediată a deversărilor de ape uzate menajere în rețeaua pluvială în municipiul Marghita. Primăria Marghita a primit un nou termen de realizare a acestei măsuri, până la finalul acestei luni. Raportul a semnalat, totodată, existența a două depozite de deşeuri şi de material lemnos, unul pe albia majoră a Crișului Negru, în satul Tinca, și celălalt pe albia majoră a Văii Peța, în Rontău, dar care permit scurgerea apelor mari în caz de viituri”, precizează Cancelaria prefectului, adăugând că cele mai ample verificări au vizat modul în care au fost realizate sau întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, precum și cursurile de apă pe raza localităților inspectate. „S-a constatat că lucrările de întreținere a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale în localităţi au fost efectuate corespunzător, fără a fi identificate situații deosebite, cu mențiunea că în majoritatea localităților din cele 24 de UAT-uri verificate gradul de curățare și decolmatare a șanțurilor și rigolelor se situează între 60%-75%. De asemenea, în urma inspecției cursurilor de apă în majoritatea localităților, au fost identificate deșeuri de tip PET, folii de plastic și vegetaţie uscată”, mai menţionează Cancelaria prefectului.   

În urma acțiunilor de control au fost dispuse, în total, 92 de măsuri vizând preponderent salubrizarea albiilor, menținerea stării de curăţenie a cursurilor de apă situate pe teritoriul administrativ al UAT și întreținerea șanturilor și rigolelor pentru a asigura secțiunea de scurgere a apelor pluviale.

„Aceste demersuri trebuie să fie permanente. Rezultatele activităților preventive de anul trecut au fost vizibile în urma inundațiilor din acest an, când, deși au fost depășite patru cote maxime istorice ale apelor, pagubele au fost izolate. Ne dorim ca eventuale viituri în anul viitor să ne găsească, din nou, pregătiți”, a precizat prefectul Dumitru Ţiplea.