Preşedintele Traian Băsescu va pleca, astăzi, la Washington, pentru o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui SUA, George W. Bush, după vizitele la Londra şi Moscova. Încă din timpul campaniei electorale, Băsescu a surprins politicienii autohtoni şi diverşi analişti, dar a deranjat şi unele cancelarii europene, vorbind despre "axa Washington-Londra-Bucureşti". După instalarea la Cotroceni, Băsescu şi-a explicat de mai multe ori viziunea de politică externă, dar a mai nuanţat afirmaţiile din campanie, precizând că termenul "axă" a fost nepotrivit şi că, de fapt, una dintre principalele obiective ale României este integrarea în Uniunea Europeană, proces în care relaţiile cu Franţa şi Germania sunt, de asemenea, importante. Totuşi, recent, şeful statului a revenit cu o declaraţie-şoc. Într-o emisiune televizată, Traian Băsescu s-a declarat un susţinător "indiscutabil" al parteneriatului cu Marea Britanie şi SUA, pentru asigurarea securităţii naţionale, în eventualitatea declanşării unui conflict la graniţele României, având în vedere că NATO şi-a dovedit "coeziunea" în conflictul din Irak. Încrezător în valabilitatea viziunii sale, pe agenda externă în primele luni ale mandatului de şef al statului figurează vizite oficiale la Londra şi Washington. În capitala britanică Traian Băsescu a fost la sfârşitul lunii ianuarie, iar la Casa Albă se va afla mâine, întrevederea cu George W. Bush din Biroul Oval fiind programată să dureze mai bine de o oră. Înainte de a ajunge la Washington, preşedintele Băsescu a făcut o vizită şi la Moscova. La Kremlin, atmosfera a părut mai destinsă decât la Londra. Traian Băsescu şi Vladimir Putin au făcut chiar schimb de numere de telefon, ca să vorbească direct ori de câte ori este nevoie. Cei doi şefi de stat au decis să relanseze relaţiile bilaterale politice şi economice, exprimându-şi speranţa că şi relaţiile personale vor fi foarte bune. De altfel, Băsescu l-a invitat pe Putin să facă o vizită la Bucureşti, iar acesta a acceptat. Dacă Vladimir Putin va veni la Bucureşti, aceasta va fi prima vizită a unui preşedinte rus în România după 1989. În această săptămână, şeful statului român se va afla la Washington. România a dat deja un semnal că este un aliat de bază al Statelor Unite. În prima şedinţă a CSAT, condusă de Traian Băsescu, s-a decis introducerea în Strategia naţională privind siguranţa naţională a "acţiunilor preventive" în domeniul combaterii terorismului, prevederi similare existând doar în documentele oficiale ale SUA şi Federaţiei Ruse. De la Casa Albă, Traian Băsescu aşteaptă tot un semnal pentru Marea Neagră. Ceea ce mai aşteaptă autorităţile de la Bucureşti de la vizita şefului statului la Washington este obţinerea unui compromis cu Fondul Monetar Internaţional. În acest scop, Băsescu va fi însoţit de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Traian Băsescu va încerca să-i convingă pe oficialii Fondului Monetar Internaţional să accepte un deficit bugetar mai mare, explicându-le că o ţară în dezvoltare precum România trebuie să cheltuiască sume importante pentru investiţii. Atât la Londra, cât şi la Moscova, precum şi în discuţiile cu oficialii occidentali pe care le-a avut de la începutul mandatului, Traian Băsescu a vorbit pe larg despre importanţa Mării Negre, pledând pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare a regiunii şi de limitare a traficului de persoane, droguri şi arme. Contextul internaţional actual este diferit de cel din urmă cu câţiva ani, iar ochii mai marilor lumii au început să se îndrepte şi spre această regiune. Recent, preşedintele SUA a dat, de la Bratislava, un mesaj Republicii Moldova şi chiar Belarusului. Prima vizită oficială a preşedintelui Traian Băsescu a fost efectuată în Republica Moldova. Într-o emisiune televizată din 6 februarie, Băsescu a mărturisit că acţiunea sa a avut acordul cancelariilor vestice: "Cine îşi imaginează că eu m-am deplasat la Chişinău fără să mă consult cu partenerii noştri din Uniunea Europeană se înşeală. Aici discutăm de o politică externă corelată şi în interesul nu numai al naţiunii române, dar şi în interesul partenerilor noştri din zona euro-atlantică". Un alt şef al statului român, Emil Constantinescu, s-a autointitulat, în perioda mandatului său, "lider regional". Nici Constantinescu şi nici România nu au reuşit atunci să fie, într-adevăr, lider în regiune. Situaţia României este acum alta: a devenit membru al NATO şi, dacă îşi va îndeplini angajamentele, din 2007 va fi graniţa estică a Uniunii Europene. Rămâne însă de văzut dacă, de această dată, România va juca rolul de lider în transformarea democratică a regiunii.