Nu spunem că toate ar fi rele, greșite ori strâmbe în Oradea! Departe de a gândi așa! Numai că, din păcate pentru un oraș cu justificate pretenții central-europene, tot mai mult aspectul Oradiei ne induce o stare de apatie, un soi de fatalism ce nu e specific românilor, oameni harnici și, mai ales, optimiști din fire, ca toată ginta latină din care cu mândrie facem parte.

Un oraș tern, cu fațade de un gri ce ne amintește de anii "Epocii de Aur", cu fațade scorojite ce n-au mai fost renovate din aceeași perioadă, cu alei și trotuare pe care nu te poți plimba în siguranță, asta începe să fie Oradea anului 2014! Poate, cel mai bine este ilustrată actuala stare de lucruri de imaginea gardului "provizoriu" ce a fost montat chiar pe trotuarul de lângă Primărie pentru a limita accesul trecătorilor la balustrada ruptă din acel loc! Ce poate fi mai edificator asupra modului cum se raportează la cetățean și la banul public administrația locală decât această "lucrare"? E preferabil să montezi ditamai gardul și o placă avertizoare decât să te pui pe treabă și, pur și simplu, să repari balustrada cu pricina? Păi, asta-i o urbe cu lucruri trainice, bine făcute? Una a provizoratului, una în care niște bugetofagi își ascund impotența managerială după tot soiul de parapete? De ce nu îi întrebați, atunci când feliați banii contribuabililor, chiar pe aceștia ce își doresc: soluții durabile, o abordare sistemică și negociată ori un oraș cenușiu, scorojit și cârpit în maniera semnalată?