Solidaritatea locatarilor blocurilor de pe Bulevardul Decebal nr. 25-29, care şi-au exprimat public, săptămâna trecută, dezacordul faţă de intenţia municipalităţii de a le distruge spaţiile verzi în vederea amenajării de parcări, i-a determinat pe mai marii Primăriei să renunţe la o astfel de iniţiativă.

 

La sfârşitul săptămânii trecute, reprezentanţii Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Oradea s-au prezentat în curtea blocurilor situate pe Bulevardul Decebal şi William Shakespeare pentru a ridica măsurători în vederea amenajării a câteva zeci de locuri de parcare. Mai mulţi reprezentanţi ai locatarilor au încercat să aibă o discuţie cu funcţionarii orădeni, însă totul a degenerat într-o ceartă, soldată cu injurii. Cetăţenii şi-au exprimat dezacordul cu privire la distrugerea spaţiilor verzi din curtea blocurilor, opunându-se public intenţiei municipalităţii de a amenaja în această zonă sute de locuri de parcare. Proprietarii au acuzat conducerea Primăriei că nu ţine cont de doleanţele lor şi că sunt trataţi cu brutalitate de funcţionarii orădeni. "Noi abia avem şase maşini şi ei vor să facă în faţa blocului nostru peste 30 de locuri de parcare. Este evident că nu avem nevoie de o astfel de investiţie", ne declara în urmă cu câteva zile Csilla Silaghi. Revolta proprietarilor a determinat conducerea Primăriei să revină, miercuri seara, la faţa locului şi să aibă o discuţie cu cetăţenii. Opoziţia vehementă a riveranilor a făcut ca, în final, municipalitatea să facă paşi înapoi şi să renunţe la proiectul de amenajare a parcărilor. În schimb, cetăţenii au reuşit să-l convingă pe primar că o prioritate pentru ei ar fi reabilitarea celor trei imobile care au peste 60 de ani. În acest proiect de reabilitare vor fi incluse blocurile 25, 27 şi 29 de pe Bulevardul Decebal. "Iniţial, cei de la Primărie au motivat că profesorii de la Liceul german au cerut aceste parcări. Însă, am vorbit cu ei şi am constatat că doar trei au maşini. Nu se justifică astfel tăierea copacilor şi distrugerea spaţiilor verzi. De ce să cheltuim atâţia bani pentru o lucrare inutilă? Să folosească aceşti bani pentru alte investiţii folositoare", a declarat Iuliana Silaghi, preşedinta uneia dintre asociaţiile de proprietari din zonă.

 

După mai multe ore de discuţii, s-a ajuns la concluzia că pentru reabilitarea imobilelor construite înainte de 1960, proprietarii au două posibilităţi: fie să ceară un împrumut de la Primărie, urmând să restituie ratele ajustate cu inflaţia, fie să apeleze la serviciile Fundaţiei Habitat pentru Umanitate, cetăţenii urmând să achite contravaloarea materialelor, iar voluntarii vor munci gratuit.