În urma modificărilor survenite la articolul 14, litera c., din Legea privind regimul paşapoartelor, cetăţeanului român i se poate refuza, temporar, eliberarea paşaportului. Suspendarea dreptului de folosire În cazul în care persoana a intrat în posesia acestui act, i se poate suspenda dreptul de folosire sau chiar poate fi retras dacă a săvârşit, în străinătate, fapte de natură să aducă atingere siguranţei naţionale, menţinerii ordinii publice, protecţiei sănătăţii sau moralei, ori a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altei persoane, care sunt stabilite prin hotărâri judecătoreşti sau fac obiectul urmăririi penale. Actele judiciare recunoscute de legea română vor constitui, în acest sens, dovada faptelor săvârşite în străinătate. În astfel de cazuri, Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei sau formaţiunile teritoriale de evidenţă informatizată a persoanei vor lua măsurile necesare, după caz, pe o durată cuprinsă între un an şi cinci ani, stabilită proporţional cu gravitatea faptei comise şi cu consecinţele ei. Deplasările la rude - maxim 90 de zile Persoanele care au săvârşit, în străinătate, fapte de cerşetorie constatate potrivit legii, cele returnate în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, precum şi cetăţenii români care au fost returnaţi din statele cu care România nu a încheiat acorduri de readmisie, indiferent de motive sau care au depăşit termenele de şedere în aceste state, le va fi aplicată aceeaşi măsură. Trebuie menţionat faptul că participările la reuniunile ştiinţifice, sportive, vizitele la rude ori călătoriile turistice în statele Schengen nu pot depăşi o durată de şedere de 90 de zile pe un semestru. Acest termen de şedere poate fi realizat într-un singur stat sau în mai multe state Schengen. Pe parcursul acestei perioade, se pot face mai multe călătorii, cu condiţia de a nu depăşi cele 90 de zile de la data primei intrări în spaţiul Schengen. Prelungirea cu o zi a acestui termen este considerată şedere ilegală, persoana în cauză fiind scoasă automat din spaţiul Schengen şi, de asemenea, va primi interdicţia de a intra în acest spaţiu, pe o perioadă cuprinsă între cinci şi zece ani. Munca la negru - sancţionată Aceeaşi măsură se va aplica, la cererea oricărui stat Schengen, şi în cazul muncii la negru a unui cetăţean român pe teritoriul său, indiferent de durata şederii acestuia. La punctele de frontieră ale graniţelor externe ale spaţiilor Schengen, autorităţile de frontieră pot dispune măsura returnării persoanelor în cazul în care acestea nu posedă paşaport valabil, dacă paşaportul este deteriorat sau falsificat, dacă nu prezintă suficiente mijloace de subzistenţă (sumă de bani în euro, altă valută convertibilă, cărţi de credit ori cecuri de călătorie), asigurare medicală sau bilet de călătorie dus-întors, autoturismul nu este asigurat sau prezintă defecţiuni tehnice sau atunci când persoana are interdicţie de intrare în spaţiul Schengen.