La trei ani şi jumătate după ce românii - ultimii cetăţeni din ţările candidate la UE, care aveau încă nevoie de vize pentru a intra în spaţiul Schengen - au primit dreptul să călătorească liber, o ordonanţă guvernamentală intrată în vigoare la 1 august le introduce condiţii restrictive şi sancţiuni. Aceste condiţii, pe care statul român şi le-a asumat în numele cetăţenilor săi, se referă în general la cei care vor călători în străinătate, dar şi la cei care au plecat ca turişti şi nu s-au întors în ţară în termenul legal. De fapt, deşi nu face referiri explicite, ordonanţa are efecte dramatice asupra românilor care muncesc în Occident pentru a-şi asigura existenţa şi banii pentru cei de acasă. În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului 28/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, măsura suspendării dreptului de folosinţă a paşaportului poate fi luată şi împotriva persoanei care a cerşit în străinătate, fapta fiind constatată potrivit legii, împotriva persoanei returnate în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, precum şi împotriva românilor care au depăşit nejustificat termenele de şedere în statele pe teritoriul cărora au călătorit. Noile modificări prevăd ca, atunci când poliţiştii de frontieră constată că un român care se întoarce în ţară a depăşit termenul legal de şedere în statele unde a călătorit, indiferent dacă a avut nevoie sau nu de viză de intrare, trebuie să ridice documentul de călătorie şi să elibereze un altul doveditor în acest sens. Excepţie fac persoanele care au permise de şedere sau de muncă valabile sau care prezintă dovezi privind aprobarea obţinerii vizei de muncă de la reprezentanţa diplomatică din România a statului respectiv.Totodată, persoanei căreia i se reţine paşaportul i se întocmeşte un act de constatare - talon, în care se precizează, dacă este cazul, justificarea depăşirii termenului de şedere. Talonul este trimis, alături de paşaport, serviciului comunitar de paşapoarte emitent, instituţie competentă să stabilească şi să dispună suspendarea dreptului de folosinţă a paşaportului, pe o perioadă cuprinsă între unu şi cinci ani. În mai puţin de două zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, câteva mii de persoane au rămas deja fără paşapoarte la intrarea în ţară, unii dintre ei fără să ştie de noul act normativ. Numai la Vama Borş, poliţiştii de frontieră au ridicat paşapoartele unui număr de peste 800 de cetăţeni români care depăşiseră termenul de şedere în ţările din spaţiul Schengen, iar oamenii legii spun că, în perioada imediat următoare, numărul celor care vor rămâne fără documentele de călătorie va creşte considerabil. Această decizie a Guvernului a stârnit deja controverse în privinţa încălcării dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor, mulţi dintre cei care au rămas fără paşaport invocând faptul că sunt obligaţi să rămână în ţară pentru cel puţin un an. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) contestă decizia Guvernului cu privire la înnăsprirea regimului documentelor necesare călătoriilor în străinătate a oamenilor de afaceri, pe care o consideră o măsură care "pune în inferioritate" întreprinzătorii români faţă de cei străini. Totodată, noul act normativ ar putea avea consecinţe negative şi în privinţa sumelor trimise în ţară de românii din străinătate. Potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale a României, în primele cinci luni ale acestui an, valoarea transferurilor curente - indicator al fondurilor remise în mare parte de către românii din străinătate - a avansat cu 51 de milioane de euro faţă de intervalul similar de anul trecut, până la 984 milioane de euro. Chiar dacă noile condiţii au acoperire legală şi vin în întâmpinarea unor probleme ale statelor UE în care sunt discuţii intense legate de imigranţi, pentru sutele de mii de cetăţeni români care muncesc din greu în străinătate ca să câştige bani pentru familiile din ţară restricţiile ţin direct de relaţia lor cu statul român ai căror cetăţeni sunt şi nu de ţările în care au găsit o sursă onorabilă de venit. Pe ei îi interesează mai puţin convenţiile europene la care România s-a aliniat decât să-şi câştige existenţa şi să le asigure un minimum de bani familiilor din ţară. Împinşi de dorinţa de avea un trai mai bun, probabil, mulţi români ar putea rămâne la locurile de muncă din Occident, deşi nu vor mai avea ocazia să-şi vadă rudele din ţară cel puţin până la intrarea României în UE. Ei vor influenţa în continuare statisticile privind intrările de valută în România, cu care autorităţile se laudă, dar problema va rămâne în continuare a statului român, care nu poate respecta prevederea din Constituţie de a asigura cetăţenilor un trai decent.