O dispariţie fără urmă, şi (încă) fără... urmări
La 21 iunie 2003, Kotteles Gyula, în vârstă de 11 ani, a dispărut de la Centrul de recuperare şi reabilitare a tinerilor cu handicap Cighid. Circumstanţele dispariţiei minorului sunt cu atât mai ciudate cu cât acesta era diagnosticat cu afecţiuni severe, care l-ar fi împiedicat să se deplaseze singur mai mult de câţiva paşi. Cu toate acestea, eforturile pe care Comandamentul Judeţean de Jandarmi şi vânătorii din zonă le-au depus pentru identificarea oricăror urme sau indicii s-au dovedit zadarnice.
Ancheta administrativă iniţiată de Inspecţia Regională Satu Mare, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului şi Consiliului Judeţean Bihor s-a terminat în coadă de peşte (probabil datorită meniului oferit în timp ce se trăgeau concluziile), peste misterioasa dispariţie aşternându-se colbul uitării, stropit din când în când de "spumele" pe care baroneasa Emma Nicholson le face la gură când înfierează adopţiile internaţionale. Sesizat de Redacţia "Crişana", primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, Dorel Moţiu, nu îşi mai amintea cu exactitate circumstanţele acestui caz, însă, după o sumară verificare a lucrărilor efectuate în vara anului trecut de poliţiştii salontani, a dispus imediat întocmirea actelor premergătoare pentru cercetarea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neglijenţă în serviciu a două dintre angajatele Centrului de recuperare, care ar fi trebuit să monitorizeze salonul în care era internat nefericitul chiriaş. Conform dispoziţiei primului procuror, investigaţiile parchetului se vor desfăşura pe două paliere, primul vizând eventualitatea săvârşirii unor infracţiuni de omor, lipsire de libertate sau trafic de carne vie, iar celălalt, aspectul administrativ, prin verificarea modului în care angajaţii unităţii şi-au îndeplinit atribuţiunile de serviciu.
Tocmai de aceea, ne este greu să credem că directorul aşezământului, dr. Oarcea Pavel, poate fi exonerat cel puţin de răspundere administrativă, câtă vreme, din "parohia" pe care o conduce, pacienţii dispar fără urmă. Poate n-ar fi rău ca ancheta Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului şi Consiliului Judeţean Bihor, lăsată anul trecut "în coadă de peşte", să fie reluată şi finalizată. Vestea că la Centrul de recuperare şi reabilitare a tinerilor cu handicap Cighid e ca la stâna fără câini poate ajunge uşor la urechile baronesei, şi numai de mustrările sale "tovărăşeşti" nu are România nevoie în această perioadă...



Comentarii
Nu există nici un comentariu.