Barajul Leşu a reprezentat, timp de aproape patru decenii, un punct important de atracţie, luciul de apă ce se întindea pe 148 ha fiind folosit, în vremurile bune, ca agrement atât de pescari, cât şi de înotători sau iubitorii de sporturi nautice. Acum, întinderea de apă este de nici 1 km, ca să ajungi de la Coada Lacului până la apă trebuind să parcurgi cinci-şase km pe jos.

Lacul Leşu este un lac de acumulare, cu un volum de apă de 28 milioane metri cubi, construcţia barajului demarând în anul 1969, fiind dat în folosinţă în anul 1973. Pentru o astfel de construcţie hidrografică, durata de normare este de treizeci de ani. Potrivit informaţiilor oferite de directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Pasztor Sandor, de mai bine de 15 ani, infiltraţiile la baraj au dus la şubrezirea acestuia. Asfel, volumul de apă din acumulare a scăzut dramatic, de la 28 de milioane de metri cubi la mai puţin de 5 milioane. În loc ca acumularea să piardă 250-300 de litri pe secundă, cât e normal, pierde circa 1.000 de litri pe secundă, apa risipindu-se pur şi simplu pe sub munţi. Pentru comparaţie, înseamnă jumătate din necesarul de consum al Oradiei, care este de 2.000 de litri pe secundă. În acest context, aici se impun lucrări de mare amploare, ABA Crişuri incluzând Barajul Leşu în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), care se derulează sub cupola Ministerului Mediului şi Pădurilor. Lucrările de punere în siguranţă a barajului vor fi executate de firma Repcon, care s-a angajat ca, pe banii ei, să demareze această investiţie, urmând ca banii investiţi să fie recuperaţi în perioada 2015-2020. "Valoarea lucrărilor se ridică la 38.586.000 euro, plus TVA. Toată lucrarea va fi suportată de către constructor, care îşi va recupera banii în 5 ani", a mai adăugat Pastor Sandor. Lucrările ar putea demara în cursul lunii septembrie şi au ca termen de finalizare doi ani. Punerea în siguranţă a barajului presupune utilizarea unei tehnologii revoluţionare, o tehnologie unică aplicată în Italia, Norvegia şi Brazilia. "Tehnica de impermeabilizare a stâncilor ne dă încrederea că zeci de ani Barajul Leşu va fi în siguranţă. Taluzul barajului nu se va impermeabiliza prin turnarea de betoane, ci prin îmbrăcarea betonului existent cu o membrană specială, cu proprietăţi elastice, care apoi se plastifiază. Apoi, în fiecare loc unde există infiltraţii de apă, la intervale de câte 1,5 metri, se vor face aşa-numite injecţii de îndesire, care vor crea liantul între materialele naturale poroase", ne-a mai precizat Pasztor Sandor. La rezistenţa barajului, contribuie şi materialele folosite, roca, nu betonul.

Până să demareze aceste lucrări, acumularea trebuie golită în întregime, în condiţiile în care adâncimea apei la baraj e de 20 m. Rămâne de soluţionat şi problema peştilor, directorul ABA Crişuri precizând că aceştia vor fi salvaţi, urmând să fie descărcaţi în aval.