Derapajele tot mai dese ale Guvernului maghiar, sancţionate dur de comunitatea europeană, se răsfrâng şi în afara ţării. La jumătatea lunii ianuarie, la Paleu a fost dezvelit bustul fiului cel mare al lui Miklos Horthy, considerat „erou al celui de-Al Doilea Război Mondial" stârnind un val de reproşuri din partea comunităţii evreieşti şi române din Bihor.

Dezvelirea bustului a avut loc pe 18 ianuarie în curtea bisericii reformate din Paleu, în prezenţa primarului Somogyi Ludovic şi a preotului reformat Katona Janos. Bustul lui Horty Istvan (aviator, căzut pe frontul de est, în URSS - n.r.)  a fost donată din Ungaria şi executată de Glatz Sandor, un sculptor maghiar din Oradea.  Deşi nu este vorba despre Miklos Horthy, cel care este considerat vinovat de uciderea a 919 români în Ardealul ocupat între 1940 - 1941, istoricii spun că nici fiul acestuia nu ar trebui glorificat, mai ales că statuia îl înfăţişează mai degrabă pe Horthy Miklos decât pe Horty Istvan. Preotul reformat susţine însă că statuia a fost amplasată între doi copaci, după biserică, tocmai pentru a nu trezi sensibilităţile românilor.  Cele mai dure reacţii la aflarea veştii au venit din partea comunităţilor evreieşti, atât din Oradea, cât şi din Debreţin, Felix Koppelmann, preşedintele comunităţii orădene, susţinând că va informa Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România cu privire la statuia de la Paleu. O poziţie asemănătoare a avut-o şi Asher Ehrenfeld, prim-rabinul din Debreţin, care a spus că a atras sistematic atenţia guvernului de la Budapesta că promovarea lui Horthy Miklos ca erou naţional, când toată lumea îl cunoaşte drept antisemit, face rău Ungariei. Nu a fost însă luat în seamă în contextul în care manifestările de acest gen se înmulţesc în ţara vecină.       

Ungaria, mai extremistă ca niciodată!

Horthy Miklos este cunoscut în România în special prin masacrele pe care armata maghiară le-a comis în 1940-1941 după ocuparea Transilvaniei. Într-un raport statistic al Secretariatului de Stat pentru naţionalităţi de la Bucureşti privind situaţia din Ardealul de Nord în perioada 30 august 1940 - 1 noiembrie 1941 sunt menţionate 919 omoruri, 1.126 schingiuiri, 4.126 bătăi, 15.893 arestări, 124 profanări, 78, respectiv 447 devastări colective şi individuale. Tot de numele său este legată şi deportarea a peste 166.000 evrei români și maghiari. Dezvelirea statuii de la Paleu face parte dintr-un lung şir de evenimente asemănătoare, în ultima perioadă Ungaria fiind din ce în ce mai blamată de întreaga Europă pentru atitudinea extremistă a unor personaje şi partide precum Jobbik. Cel mai clar exemplu împotriva atitudinii antisemite a Guvernului maghiar l-a dat laureatul Premiului pentru Pace, Elie Wiesel, un supravieţuitor al Holocaustului care a înapoiat în 2012 o decoraţie ungară şi istoricul american Randolph Brahan care a anunţat weekendul trecut că va înapoia statului maghiar o altă distincţie, în semn de protest faţă de „falsificarea continuă a istoriei".