Garda de Mediu Bihor în colaborare cu Inspectoratul de Protecţia Mediului (I.P.M.) Bihor desfăşoară acţiuni de implementare, la administraţiile publice locale, a legislaţiei privind protecţia mediului. Inspectoratul eliberază avize şi autorizaţii, iar comisariatul judeţean al gărzii efectuează controale în baza cărora dispune luarea de măsuri sau, dacă situaţia o impune, aplică sancţiuni. Kapy Ştefan, comisarul şef al Gărzii de Mediu Bihor, ne-a declarat: "În colaborare cu IPM Bihor efectuăm sesiuni de instruire cu factorii de răspundere. Prin prisma verificărilor efectuate de instituţia noastră, se dispune partenerilor de mediu - autorităţile locale, agenţii economici ş.a.m.d. - încadrarea în prevederile legislaţiei şi ale cerinţelor Uniunii Europene în domeniu. Acest proces de aliniere la standardele de mediu europene este unul de durată. Etapizat, până anul 2015, ţara noastră va trebui să fie aliniată la legislaţia internaţională." Din păcate, în calea atingerii acestui obiectiv stau multe piedici de natură subiectivă şi obiectivă, mai ales în ceea ce priveşte primăriile şi consiliile locale cu buget mic. Bogaţi în deficienţe, săraci în perspective Cele mai importante deficienţe constatate la autorităţile locale sunt lipsa specialiştilor pe probleme la mediu şi gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. În privinţa lipsei specialiştilor, bunele intenţii se lovesc uneori de obtuzitatea primarilor sau a consilierilor locali, care nu sunt suficienţi de informaţi în această privinţă. La îndemâna gospodarilor locali stă însă oportunitea de a angaja tineri licenţiaţi ai facultăţilor de profil, la care se mai adaugă şi faptul că statul acordă facilităţi celor care angajează personal din acesată categorie socială. Alte autorităţi locale, din cauza veniturilor proprii foarte reduse, sunt în imposibilitate de a găsi fonduri pentru angajarea unui specialist, fie el şi tânăr absolvent. Anual, Garda de Mediu a efectuat controale la circa 40 de primării cărora le-au fost dispuse măsuri pentru remedierea situaţiei. "Mai mult de 10 administraţii locale sunt pasibile de sancţiuni, dacă nu vor lua măsuri pentru angajarea unui specialist. Amenda poate fi aplicată fie primarului, fie consiliului local. Spre exemplu, consiliile locale care nu au aprobat angajarea unui specialist pe organigrama primăriei pot primi o amendă de 25 de milioane de lei. Atât consilierii, cât şi primarii trebuie să înţeleagă că au obligaţii în privinţa protejării mediului. După depăşirea problemelor privind gestionarea deşeurilor, următorul pas va fi trecerea la colectarea selectivă." Bani şi măsuri... Stabilirea şi luarea unor măsuri organizatorice ar fi un pas înainte în gestionarea problemelor de mediu. În acest fel, multe sesizări adresate Gărzii de Mediu ar putea fi soluţionate de către primării. În cazul localităţilor urbane şi al câtorva comune cu potenţial economic, începerea acestui proces şi continuarea lui pe făgaş normal nu reprezintă o problemă. Printre primăriile cu potenţial, care trebuie să se alinieze noilor standarde de mediu sunt Rieni, Borş, Ştei etc. "Acestea sunt pe drumul cel bun. Ele trebuie să fie mult mai exigente în privinţa zonelor de agrement, locuri în care sunt necesare containere de gunoi, să amenajeze, în special, perimetrele în care poposesc turiştii. Veniturile proprii pe care le realizează le permit să facă astfel de investiţii. Pentru realizarea acestor măsuri, primăriile au primit un termen de un an", ne-a precizat Kapy Ştefan. Pentru celelalte autorităţi locale, în speţă cele din zonele de munte, care nu realizează suficiente venituri proprii, va trebui să se găsească soluţii: accesarea de fonduri, realizarea de proiecte care să le permită să intre pe făgaş normal. Kapy Ştefan ne-a spus: "Circa 25 % din comunele bihorene, în speţă cele din zonele montane, nu pot acoperi cheltuielile pentru angajarea unui specialist. Ele trebuie să găsească o soluţie pentru angajarea unui tânăr. Acest lucru ar putea fi rezolvat, spre exemplu, din taxa de salubrizare. În aceste zone, localnicii nu realizează venituri din agricultură, în comparaţie cu alte zone de câmpie." În asemenea situaţie, Consiliul Judeţean Bihor va trebui să aloce un ban în plus comunelor mai sărace, care se descurcă mai greu. Spre exemplu, în cadrul audienţelor "Crişanei", una dintre comunele fără potenţial economic, cu venituri proprii reduse, este Boianu Mare. Această localitate nu dispune de suficiente resurse pentru a angaja un licenţiat în protecţia mediului. Situaţii de acest gen există în multe comune care se chinuie să supravieţuiască neavând fonduri suficiente nici pentru iluminatul public. Dar într-un an nu se pot face minuni. Spre exemplu, în Austria, implentarea sistemului de salubrizare a durat 10 ani. Cât va fi necesar pentru noi?