Autorităţile statului trebuie să intervină pentru a proteja lacul cu nuferi termali din Băile 1 Mai. Exploatarea intensă pune în pericol întreg zăcământul termal.

În câţiva ani nufărul termal din Băile 1 Mai va dispărea. În plus, furturile de apă termală vor afecta iremediabil rezervele de apă din cea mai celebră staţiune balneo-climaterică din ţară. O binecuvântare pentru sănătatea oamenilor şi un adevărat miracol care a permis supravieţuriea unor specii de plante şi animale vechi de milenii este în pericol să dispară de pe suprafaţa planetei.

Totul, din cauza lăcomiei oamenilor, care au furat ani de zile apă termală. Primăria din Sânmartin, autorităţile de mediu, Agenţia pentru resurse Minerale şi autorităţile judeţului au închis ochii ani în şir la furtişaguri. Nici nu este de mirare, potentaţii judeţului şi-au făcut vile şi derulează afaceri în comuna Sânmartin, respectiv cele două staţiuni, Băile Felix şi Băile 1 Mai. Un raport întocmit de specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor devoalează o realitate ascunsă ani de zile de autorităţi. Furturile de apă termală pun în pericol rezervele din sistemul acvatic termal. În plus, scăderea debitului de apă caldă conduce la dispariţia nufărului termal din Rezervaţia Pârâul Peţea din Băile 1 Mai. Lacul cu nuferi „Ochiul Mare" din Rezervaţia Naturală este singurul loc din lume unde „Nymphaea lotus var. Thermalis" vegetează în mod spontan, planta fiind relict terţiar şi declarată monument al naturii.

A funcţionat fără întreupere. Până acum

„Ecosistemul acvatic termal, în decursul multimilenar al evoluţiei sale, a funcţionat fără întrerupere până în zilele noastre. Secetele, oricât de aspre şi îndelungate au fost în acest interval de timp, nu au dus la secarea izvoarelor termale şi la răcirea drastică a habitatului acvatic. Dovada e dată de supravieţuirea populaţiilor de Melanopsis parreyssi şi Scardinius racovitzai, specii de apă caldă care, în decursul evoluţiei ecosistemului, au rezistat la modificările inerente de temperatură şi debit ale habitatului acvatic termal. Oricât de mari au fost variaţiile temperaturii şi debitul apei, parametrii lacului s-au păstrat, totuşi, în limitele de mezotermalism, asigurând perpetuarea şi supravieţuirea acestor specii endemice", se arată în raport.

Influenţa negativă a omului

Dereglarea ecosistemului acvatic termal s-a produs începând cu primele foraje de exploatare a rezervei de apă termală, în 1885-1886, ce extrag apa din aceeaşi sursă comună cu a izvoarelor subtermale ale lacului cu nuferi, din rezervaţia naturală. În perioada 1963 - 1983, au fost executate 6 sonde în zona Sânmartin, pentru dezvoltarea celor două staţiuni balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai. Pe baza monitorizării zilnice a parametrilor de exploatare, la aceste sonde s-a făcut estimarea debitului maxim de exploatare a apei geotermale din cele două perimetre, unele foraje fiind restricţionate pentru protejarea rezervei. „După anul 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale în zona comunei Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale pentru a deservi unele dintre vilele şi pensiunile cu piscine construite în staţiunile Băile 1 Mai şi Băile Felix. Aceste foraje ilegale influenţează atât exploatarea zăcământului de către concesionar, cât şi funcţionarea ecosistemului termal din aria naturală protejată" se arată în document. Specialiştii de la Muzeu solicită aplicare legislaţiei, în sensul identificării celor care au executat foraje ilegale, dar şi a celor care au primit autorizaţii de la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, care a avizat executarea unor foraje de apă rece, într-o zonă în care se ştia că există doar ape geotermale. Apoi, Primăria Sânmartin este somată să verifice toate construcţiile cu piscine şi răspunde de toate lucrările ce se execută în perimetrul comunei, prin eliberarea de avize. Problema este atât de gravă şi influenţele clientelare atât de puternice, încât specialiştii de recomandă solicitarea sprijinului Gărzii Naţionale de Mediu şi, dacă e necesar, „se poate solicita sprijin şi de la DNA, Parchet şi S.R.I."

Diagnostic

Scăderea nivelului apei în Ochiul Mare cu aproape 1 m precum şi a temperaturii lacului cu 20 de grade Celsius, consecinţă a scăderii cu 4 metri a nivelului static al zăcământului (raportat la anul 2008) şi, implicit, a secării izvoarelor termale sublacustre, sunt rezultatul exploatării neraţionale şi necontrolate, prin foraje ilegale, a apei geotermale, după o perioadă de secetă prelungită.

Măsuri propuse pentru autorităţi adormite

Custozii Rezervaţiei propun şi un set de măsuri pentru conservarea arealului. Astfel, o echipă de scafandri de la Salvamont se va scufunda în lac pentru a încerca decolmatarea izvorului termal sublacustru. În aval vor fi înălţate cele două stăvilare pentru menţinerea unui nivel constant în Ochiul Mare. Pe mal va fi realizat un foraj în zăcământul termal pentru folosirea în caz de urgenţă, în paralel urmând a fi monitorizată situaţia şi efectuate mai multe studii. Cel mai important este însă diminuarea factorilor antropici, adică influenţa omului. Astfel, trebuie aplicată legislaţia existentă prin identificarea şi sancţionarea celor ce au executat foraje fără permis sau licenţă, în conformitate cu Legea minelor nr. 85 din 18 martie 2003. „Aplicarea legislaţiei existente ar duce la stoparea furtului de apă geotermală, început în anii ‘90, şi la reducerea presiunii antropice asupra zăcământului geotermal, prin cimentarea forajelor ilegale şi sancţionarea celor depistaţi că au încălcat legea" propune custodele ariei protejate.

Concluzii amare

„Ignorarea legislaţiei existente va duce la proliferarea furtului de apă geotermală prin apariţia de noi foraje ilegale, fapt ce va duce la dispariţia, în scurt timp, a unicului habitat acvatic termal din România, dispariţie ce va fi pusă pe seama factorilor naturali: seceta şi colmatarea" arată specialiştii orădeni. „Existenţa singurului ecosistem acvatic termal din România, inclus în patrimoniul naţional şi european, depinde de modul de gestionare a zăcământului geotermal Băile Felix - 1 Mai, mai precis, de monitorizarea totală şi de raţionalizarea exploatării apei geotermale din perimetrele conturate ca rezerve, activităţi care, conform legii, cad în seama organelor de stat competente".

Adică Prefectura Bihor, Agenţia pentru Resurse Minerale, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Administraţia bazinală Ape Crişuri, Garda de Mediu, Primăria Sânmartin.