Minorii între 14 şi 16 ani nu pot fi arestaţi decât pentru infracţiuni care se pedepsesc cu închisoarea de peste zece ani sau pe viaţă, în cazul în care o altă măsură preventivă nu este suficientă. Durata arestării inculpatului minor între 14 şi 16 ani este, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, în primă instanţă, de cel mult 15 zile. Prelungirea acestei măsuri în cursul urmăririi penale sau al judecăţii în primă instanţă nu poate fi dispusă decât în mod excepţional, de fiecare dată, cu cel mult 15 zile. Arestarea preventivă a minorului în cursul urmăririi penale nu poate să depăşeascã, în total, 60 de zile. Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv în cursul urmăririi penale sau al judecăţii în primă instanţă pe o durată de cel mult 20 de zile. Durata măsurii preventive poate fi prelungită în cursul urmãririi penale sau în cursul judecăţii în primă instanţă, de fiecare dată, cu 20 de zile. Arestarea preventivă a inculpatului minor în cursul urmăririi penale nu poate să depăşească, în total, 90 de zile. În mod excepţional, când pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea pe viaţă sau închisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventivă a inculpatului minor în cursul urmăririi penale poate fi prelungită până la un an. Reţinerea minorului, pentru cel mult 10 ore În mod cu totul excepţional, minorul între 14 şi 16 ani, care răspunde penal, poate fi reţinut la dispoziţia procurorului sau a organului de cercetare penală, cu înştiinţarea şi sub controlul procurorului, pentru o duratã ce nu poate depăşi zece ore, dacă există date certe că minorul a comis o infracţiune pedepsită de lege cu detenţiunea pe viaţă sau închisoare de zece ani ori mai mare. Reţinerea poate fi prelungită numai dacă se impune, prin ordonanţă motivată, de procuror, pentru o duratã de cel mult zece ore. Conform articolului 160 indice f, minorilor reţinuţi sau arestaţi preventiv li se asigură, pe lângă drepturile prevăzute de lege pentru deţinuţii preventiv care au depăşit 18 ani, drepturi proprii şi un regim special de detenţie preventivă, în raport cu particularităţile vârstei lor. Măsurile privative de libertate, luate faţă de minori pentru buna desfăşurare a procesului penal ori pentru împiedicarea sustragerii lor de la urmărirea penală, judecată ori de la executarea pedepsei, trebuie să nu prejudicieze dezvoltarea fizică, psihică sau morală a minorului. Asistenţa juridică e obligatorie! Învinuiţilor sau inculpaţilor minori, reţinuţi ori arestaţi preventiv, li se asigură, în toate cazurile, asistenţă juridică obligatorie, organele judiciare fiind obligate să ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu dacă minorul nu şi-a ales unul şi pentru ca acesta să poată lua contact direct cu micuţul arestat şi să comunice cu el. Noul Cod de procedură penală mai prevede ca atunci când se dispune reţinerea sau arestarea preventivă a unui învinuit ori inculpat minor să se încunoştinţeze despre aceasta - imediat în cazul reţinerii şi în termen de 24 de ore în cazul arestării - părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea sau în supravegherea căreia se află copilul sau alte persoane pe care le desemnează acesta. În caz de arestare, organele judiciare sunt obligate să anunţe despre aceasta şi serviciul de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate de pe lângă instanţa căreia i-ar reveni să judece în primă fază dosarul, consemnându-se aceasta într-un proces-verbal. În timpul reţinerii sau arestării preventive, minorii se ţin separat de majori, în locuri anume destinate copiilor arestaţi preventiv. De asemenea, un judecător anume desemnat de preşedintele instanţei va controla dacă se respectă drepturile şi regimul special prevăzut de lege pentru minorii reţinuţi sau arestaţi preventiv, procurorul şi alte organisme abilitate de lege urmând să viziteze locurile de deţinere preventivă.