Rețeaua zonelor de recreere gândită de Primăria Oradea, cu cele trei piațete de cartier, Magnoliei, Nufărul și Cazaban, a fost lăudată, la sfârșitul săptămânii trecute, de ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș. Acesta a spus că este unică în România și un exemplu care ar trebui preluat de cât mai multe orașe.

Viceprimarul municipiului Oradea, Marcel Dragoș și ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș au vizitat vineri dimineață cele trei piațete, finanțate printr-un proiect de mobilitate policentrică.

„La proiectul din Piața Magnoliei, împreună cu constructorul am stabilit ultimele detalii. Suntem la 90% ca grad de execuție a lucrării. În funcție de vreme vom vedea dacă vom reuși să închidem această lucrare în cursul anului sau, așa cum e termenul, în primăvara anului viitor” a declarat viceprimarul Marcel Dragoș.

„Mă bucur să mă aflu din nou la Oradea, unde proiectele de mobilitate urbană prind contur. Acest proiect este unul de referință la nivel național, inovativ, unic în România, tocmai pentru că a fost gândit ca o rețea de zone pietonale cu trei centre de cartier în Piața Magnoliei, Nufărul și Cazaban. El poate fi luat ca exemplu de alte administrații locale interesate de aceste domenii de mare viitor pentru  confortul și îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor. Doar pentru mobilitate urbană, la nivel național au fost alocați peste 1 miliard de euro, iar pentru proiectele de regenerare urbană avem alocați peste 850 milioane de euro. Pentru că avem aprobat bugetul pentru Programul Operațional Regional de Nord Vest, peste 1,4 miliarde de euro, încurajez autoritățile locale din toată regiunea să depună proiecte”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

La Piațeta Magnoliei au fost realizate lucrări de terasamente și demolări, lucrări de infrastructură și suprastructură (construcții trepte, realizarea instalațiilor electrice, alimentare cu apă, irigații și canalizări, montare de borduri, rigole, pavaje, trepte, construcții jardiniere din beton), amenajarea zonelor verzi, lucrări pentru amenajarea locurilor de joacă.

Urmează să se finalizeze lucrările de pavaje, amenajarea locurilor de joacă, placarea fântânii, instalația arteziană, amenajarea spatiilor verzi, montarea corpurilor și stâlpilor iluminat, montarea mobilierului urban, amenajarea stației de autobuz și instalarea celor două toalete publice, una dintre ele fiind pentru persoanele cu dizabilități.

 

Cazaban, pe model german

Lucrările la  Piațeta Cazaban, sunt finalizate în proporție de 70-75%. Piațetă se pavează cu plăci din beton compozit, plăci care sunt realizate dintr-un material foarte durabil, utilizat în premieră în România.

„Lucrări majore mai avem doar în zona centrală. Cele grele, de infrastructură sunt gata. Sistemul de aici este unul atipic pentru România. În alte proiecte s-a folosit un sistem de dală de beton sub aceste pavaje. Accesta este un sistem cu un beton permeabil, care permite trecerea apei prin el. Modelul este preluat de la urbaniștii germani. Este pavajul folosit pe cea mai circulată arteră pietonală din Europa, cea din Frankfurt. Este primul proiect de acest fel făcut de noi și credem că va avea succes. În plus, calitatea părții de finisaj a dalelor este mult superioară. Nici nu poți cumpăra așa ceva, nici din România nici din Ungaria. Sunt două fabrici din Europa care fac așa ceva, noi le aducem din Germania. Au o durată de viață foarte mareRexclamă atenție deosebită la faza de construcție. Montăm doar 10% din cât credeam că vom monta. Odată ce e montat arată și se comportă impecabil. Mai avem de făcut partea de pavaj în zona centrală și mici finisaje, racorduri, legături la utilități. Cam pe la Paști estimăm că va fi gata și vom putea livra lucrarea. În plus, ca o surpriză, în zona centrală nu vor fi doar pavaje ci și lumini. Sunt încastrate 120 de corpuri de iluminat în paviment”, a spus Călin Roman, reprezentantul firmei constructoare.      

Ministrul Marcel Boloș a subliniat că utilizarea sistemelor cu beton permeabil ar trebui extinsă la lucrările din toată țara.   

Conform Primăria Municipiului Oradea, în placa de beton a pavajului, ultimii 2 centimetri sunt formați ca strat de uzură. Acesta este compus dintr-un praf de rocă de nisip de cuarț, cu agregat de cuarț, de diferite culori și este protejat de o foiță de teflon care îi conferă rezistență la razele UV, îngheț/dezgheț și permite curățarea ușoară a petelor. Pavajul carosabil este montat pe un strat de beton macroporos care permite drenarea apelor, pe vertical, prin stratificații până în pământ.

Până în prezent au fost realizate lucrări de terasamente, lucrări de infrastructură și suprastructură, instalare stâlpi de iluminat. În perioada următoare se vor continua lucrările la pavaje, la sistemul de iluminat, la fântâna arteziană, amenajarea spațiilor verzi, montarea mobilierului urban și realizarea stației de autobuz.

Ce-a de-a trei locație vizitată de ministru, Piațeta Nufărul, este finalizată în proporție de 70%. Au fost realizate lucrări de terasamente, lucrări de infrastructură și suprastructură, amenajarea zonelor verzi și a locurilor de joacă.

În continuare se vor finaliza lucrările la pavaje, se vor monta corpuri și stâlpi de iluminat, mobilier urban, se vor instala stația de biciclete, un info-point și panouri info, vor fi amenajate locuri de joacă, spații verzi și platforme cu structură metalică placate cu lemn.

2023, un an dificil

Întrebat de jurnaliști despre ideea Consiliului Fiscal de a reduce investițiile pentru a reduce ținta de deficit, Marcel Boloș a spus că este una greșită pentru că investițiile au efect multiplicator și ajută dezvoltarea pe termen lung. „Dimpotrivă trebuie să găsim soluții ca investițiile să continue, indiferent de sursa pe care o au. O componentă a reducerii țintei de deficit poate fi o mai bună colectare a veniturilor bugetare, o mai bună disciplină în această colectare. Anul 2023 nu va fi un an ușor pentru niciunul din statele membre ale UE și cred că va fi anul în care orice soluție pentru oameni și pentru mediul de afaceri trebuie încurajată. Toate instituțiile financiare internaționale spun că anul viitor va fi un an mult mai dificil, cu o puternică contracție economică în ciuda prognozelor de creștere a PIB-ului. Comportamentul oamenilor s-a schimbat, fac cheltuieli doar de strictă necesitate”, a mai spus Boloș.