Zece medici, un farmacist şi reprezentatul unei firme fantomă au fost arestaţi, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru fals, fraudă informatică sau evaziune fiscală, anchetatorii acuzându-i că au eliberat mii de reţete false pe numele unor pacienţi. Toţi cei 12 au contestat măsura preventivă la Curtea de Apel Oradea. Vor rămâne însă după gratii, cel puţin până astăzi.

Medicii Ioan Bugariu, Ioan Ghiurău, Nemeth Elvira, Peto Eniko, Ramona Şovre, Liviu Stamatian, Lidia Ţuţu, Darvas Ilona, Vereş Pop Oana şi diabetologul Larisa Dumbravă, farmacista Laura Ciobotaru, administratoarea Lavanda Farm, şi reprezentantul unei firme fantomă, Ioan Bota, au fost reţinuţi joi, 13 august, iar vineri, 14 august, au fost prezentaţi magistraţilor Tribunalului Bihor cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Imediat după aflarea verdictului magistraţilor, care i-a trimis pe cei 12 după gratii, apărătorii acestora au anunţat că vor contesta măsura la Curtea de Apel. Lucru care s-a şi întâmplat, contestaţiile fiind înregistrate luni, 17 august, la instanţă. Primul termen a fost stabilit pentru joi, însă magistraţii au amânat să dea o soluţie în acest dosar după ce judecătoarea căreia i-a fost repartizată cauza a formulat o cerere de abţinere, care a fost admisă. Astfel, medicii, farmacista şi reprezentantul firmei rămân după gratii cel puţin până astăzi, 24 august, când a fost stabilit un nou termen pentru judecarea contestaţiei. Ancheta desfăşurată în acest caz a scos la iveală faptul că medicii au aderat la un grup infracţional organizat, care a avut drept scop principal obţinerea de la CNAS şi CJAS, în mod nejustificat, a unor sume de bani, totul în defavoarea bugetului de stat pe de o parte, dar mai ales a pacienţilor care ar fi avut nevoie cu adevărat de tratament. Medicii implicaţi în acest caz, arată anchetatorii, au prescris medicamente pe numele unor pacienţi pe care îi aveau în evidenţă, tratamente de care oamenii nu doar că nu au beneficiat niciodată, dar nici nu sufereau de afecţiunile respective. Mai mulţi dintre ei, chemaţi la audieri, au relatat fie că nu au trecut de mult timp pe la cabinetul medical, fie că niciodată nu au solicitat şi, deci, nici primit reţetele respective. Din convorbirile telefonice interceptate în dosar rezultă că sumele de bani obţinute ilegal erau împărţite între farmacistă şi medici, 50% pentru fiecare. În plus, unii dintre medici au primit în schimbul acestor sume inclusiv produse care se comercializau prin punctele de lucru ale farmaciei. Prin eliberarea celor aproape 14.000 de reţete false, bugetul asigurărilor de sănătate ar fi fost fraudat cu suma de 700.000 de euro.