Condiţia jurnalistului în România face, în aceste zile, obiectul unei ample campanii iniţiate de Centrul pentru Jurnalism Independent. Zilele trecute, experţii CJI au ajuns şi la Oradea, după un periplu mai lung prin ţară. Principalele probleme cu care se confruntă reprezentanţii mass-media sunt legate de criza economică şi ingerinţele politice.

Reprezentanţii CJI au ales drept grup ţintă în cadrul proiectului "Jurnalism non-linear" reprezentanţii presei locale, care este, în opinia acestora, mult mai bine ancorată în comunitate şi dispusă să reprezinte mult mai bine interesele cetăţenilor. Printre discuţiile abordate se numără noile proiecte legislative care nu au alt scop decât limitarea dreptului de exprimare. "Urmează o perioadă foarte grea pentru presă, în general. În Parlament a fost depusă o serie de proiecte de acte legislative prin care se urmăreşte îngrădirea libertăţii de exprimare. Se doreşte să se pună şaua pe mass-media. Legea Ghişe, care are ca termen de dezbatere 23 martie, prevede ca jurnaliştii să meargă o dată la trei ani la psiholog. Legea Prigoană doreşte să instituie licenţe pentru mass-media, care pot fi ridicate oricând. Legea Talpoş impune obligativitatea de a difuza 120 de minute săptămânal de programe culturale. Să nu uităm de Strategia Naţională de Apărare a Ţării", a declarat Ioana Avădani, director executiv CJI. O altă problemă abordată în discuţiile avute cu jurnaliştii orădeni a fost o mai bună colaborare cu parlamentarii din circumscripţii. De asemenea, experţii CJI încurajează o mai bună colaborare cu cititorii care s-ar putea realiza prin întâlniri cu aceştia. "Criza economică a lovit presa. Trebuie să-i conştientizăm pe cititori că trebuie să cumpere ziarul, care costă un leu, altfel, în cinci ani acesta va dispărea", a adăugat Cristina Lupu, coordonatoare programe CJI. Totodată, se pune problema unei autoreglementări. "Presa a devenit un actor în bătălia politicii. Trebuie să câştigăm respectul publicului", a adăugat Ioana Avădani.