"Gardul respectiv era vechi de aproape 100 de ani şi, pentru a nu periclita viaţa celor care trec pe acolo, am hotărât demolarea lui şi reclădiriea altuia în schimb. În acest sens, am depus o cerere pentru emiterea certificatului de urbanism, care e înregistrată la Primăria Oradea, camera 23, şi, în acest moment, aşteptăm avizul Comisiei de Urbanism", ne-a declarat Artur Leibovici, responsabil cu întreţinerea patrimoniului la Comunitatea evreiască din Oradea. Lângă sinagogă, a existat, cândva, o clădire care, ulterior, a fost demolată, dar gardul de cărămidă a rămas, iar în timp, s-a deteriorat. "Avem bani şi constructor, însă ne mai trebuie autorizaţia de urbanism, cu atât mai mult cu cât e vorba de un monument de importanţă naţională. Din acelaşi motiv, dacă am dori să schimbăm un geam al clădirii, am avea nevoie de autorizaţie", a arătat şi Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea. În urmă cu aproximativ trei ani, se lansaseră nişte discuţii cu privire la darea în folosinţă a sinagogii. La acea vreme, patru instituţii şi-au anunţat intenţia de a transforma clădirea într-una funcţională. Între timp, mare parte din ele şi-a rezolvat problema spaţiului, iar astăzi, situaţia imobilului a rămas aceeaşi. Ideea valorificării unor monumente, în sensul devenirii lor utile pentru comunitatea orădeană, ar fi binevenită, de aceea considerăm că este important ca sinagoga să intre în circuit, indiferent ce instituţie ar dori s-o ia în stăpânire.