După ce Ambulanţa municipiului Bucureşti nu a putut interveni în cazul Ulm Spineanu decât la 24 de minute de la solicitare, din cauza lipsei acute de maşini de intervenţie, ministrul Sănătăţii a recunoscut deficienţele parcurilor auto ale serviciilor judeţene de ambulanţă ca o problemă generalizată în ţară şi a promis rezolvarea acestei situaţii până în 2008. În Bihor, dintre cele 96 de maşini de intervenţie existente în parcul auto al Serviciului Judeţean de Ambulanţă, potrivit directorului acestei instituţii, dr. Tiberiu Bondar, 60 ar trebui casate în conformitate cu legislaţia românească. Cele 60 de autosanitare, marca Dacia Papuc, sunt mai vechi de cel puţin 10 ani, "în fond nişte hibrizi de ambulanţă", care au caroseria modificată, pentru a servi transportului între unităţile sanitare a bolnavilor şi a celui asistat. Celalalte 26 (marca Fiat Ducato şi Mercedes etc.) servesc intervenţiilor în urgenţele majore, două putând fi folosite în manevrele de resuscitare şi terapie intensivă, 10 de tip B1 pentru echipajele cu medic şi 14, B2 pentru echipajele de intervenţie cu asistent. Cât despre cele opt maşini marca Dacia Papuc, achiziţionate anul trecut de Ministerul Sănătăţii la preţuri considerabile, acestea nu corespund normelor, fiind subdimensionate (lungimea, înălţimea şi lăţimea prea mici), de fapt surogate de ambulanţă, rezultate după montarea unei cutii pe şasiul unei Dacii Papuc, neputând servi decât ca maşină de tip A1, la transportul unui singur bolnav. "Luând în considerare, însă, normele europene, la care, de altfel, trebuie să ne aliniem, numărul maşinilor care ar trebui casate este mult mai mare. Legislaţia UE nu permite utilizarea maşinilor de ambulanţă mai mult de cinci ani, respectiv parcurgerea a mai mult de 150.000 de kilometri, ceea ce ar însemna ca, dintre cele 96 de maşini de care dispunem, să fie casate 80", a mai precizat dr. Tiberiu Bondar. Directorul instituţiei consideră că pentru asigurarea unor servicii normale de intervenţie medicală de urgenţă, la instituţia pe care o conduce este nevoie de aproximativ 20 de maşini pentru urgenţele majore şi de gradul II şi de alte 40 pentru transportul interspitalicesc şi asistat. În prezent, necesarul estimat al maşinilor de intervenţie la nivel naţional se ridică la aproximativ 2.000. "Ministrul Sănătăţii a făcut recent demersuri în vederea deblocării unor fonduri, la Ministerul Finanţelor, pentru completarea parcurilor auto ale serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară. Acesta este, însă, un proces de durată, având în vedere procedurile legate de organizarea licitaţiei", a mai spus dr. Tiberiu Bondar. Pe de altă parte, Legea privind Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, cuprinsă în pachetul legislativ de reformă sanitară, va permite serviciilor judeţene de ambulanţă, după apariţia normelor metodologice de aplicare a acesteia, achiziţionarea de maşini de intervenţie în leasing. "În acest sistem ne-am putea permite cumpărarea, anual, de la una până la trei maşini, pentru completarea treptată a parcului auto", a apreciat directorul instituţiei bihorene.