Oamenii au memorie scurtă, iar funcţionarii publici, parcă şi mai scurtă. În urmă cu exact un an administraţia locală prezenta drept un succes relocarea leilor orădeni către un parc zoologic din Anglia şi o rezervaţie din Africa de Sud pentru ca astăzi conducerea RAPAS să constate că îi lipsesc animalele din bătătură şi să ceară recuperarea prejudiciului. Un inventar ordonat de conducerea regiei şi contestat de administratorul Grădinii Zoloogice a scos pe minus 158 de animale, dar a şi descoperit alte animale care sunt în plus. Apoi, contabilii RAPAS au dat valori de inventar vieţuitoarelor, de-a dreptul ridicole şi scoase din burtă, în condiţiile în care legislaţia românească şi europeană interzice expres evaluarea în bani a animalelor din colecţiile zoo.

La sfârşitul anului trecut directorul general al RAPAS, Liviu Andrica, a dispus efectuarea unui inventar la Grădina Zoloogică, ocazie cu care i s-a transmis administratorului Daiana Gender şi o decizie prin care era somată să preia inventarul Zoo Oradea. A fost refuzat, pe motiv că, fiind angajată pe post de administrator, nu avea cum să deţină şi o gestiune, atâta timp cât RAPAS are angajat un gestionar al Grădinii Zoologice şi al cărui obiect principal de activitate este păstrarea gestiunii. Ceea ce a stârnit revolta administratorului Daiana Gender a fost rezultatul inventarului dispus la Zoo, în urma căruia i se impută lipsa unor animale şi se acreditează ideea că ar fi tras foloase materiale în urma înstrăinării exemplarelor din colecţie. Or, din cauza suprapopulării stabilimentului şi a înmulţirii necontrolate a animalelor (în special leii şi lupii), s-a ajuns în situaţia de a înstrăina aceste animale, funcţionarea Grădinii Zoologice din Oradea fiind suspendată tocmai pentru acest motiv, dar şi pentru condiţiile improprii de viaţă în care trăiau sălbăticiunile de aici. Într-un memoriu depus conducerii RAPAS şi trecut sub tăcere de actuala conducere, administratorul arată că problemele de la Zoo sunt complexe, iar recenta inventariere s-a făcut în baza unor acte normative financiar-contabile care nu se aplică însă în astfel de situaţii. „În nenumărate rânduri, ultima dată prin doc. 5432/20.10.2010, am adus în discuţie sau am semnalat în scris instituţiei, în calitate de administrator, faptul că RAPAS are obligaţii, conform Legii Grădinilor Zoologice 191/2002, Ordinului 1798/2007 şi Legii protecţiei animalelor 205/2004, să trateze animalele aparţinând colecţiei ca pe nişte fiinţe vii, care au drepturi care decurg din mai sus-menţionatele legi şi nu ca pe nişte bunuri, respectiv obiecte cu valoare de inventar. Mereu am invocat obligaţiile administratorului Zoo Oradea, respectiv RAPAS de a se alinia legilor în concordanţă cu normele Uniunii Europene şi de a nu face notă discordantă faţă de FGZAR (Federaţia Grădinilor Zoologice şi Acvariilor din România-n.r.), a cărei imagine este afectată în relaţia cu EAZA (European Association of Zoo and Aquaria -n.r.)", arată administratorul Daiana Gender. De profesie medic veterinar şi o înfocată apărătoare a drepturilor animalelor, Daiana Gender face în memoriu trimiteri amănunţite la legislaţia românească şi europeană în domeniu. „Dacă aş fi acceptat să fiu gestionar al colecţiei Zoo, ar fi însemnat să consider aceste animale drept bunuri cu valoare contabilă, expuse comercializării, respectiv activităţilor cu caracter economic prin însăşi faptul că au valoare, pe când Legea 191/2002 prevede sancţiuni pentru astfel de fapte", amenda ajungând de la 10.000 la 20.000 de lei.

Un tigru bătrân valorează 0,05 bani?!

„Mă întreb cum amortizează oare contabilitatea RAPAS bietul nostru tigru (poziţia 148), care a ajuns la matusalemica vârstă de 27 de ani, de nu mai valorează decât 0,05 bani, sau cum se preţuieşte vulturul pleşuv (poziţia 159), pasăre de pradă care se află în declin în România, la 100 de lei? Sau de ce ar fi mai prejos un leu african (poziţia 68) de valorează numai 700 de lei, în timp ce un „simplu" leu de la poziţia 69 valorează 100 de lei, iar cel de la poziţia 70 este atât de amărât încât nu face decât 50 de lei?! Iar stupidităţile continuă cu lupii mai valoroşi decât leii şi maimuţele „macao" (poate o fi o varietate nouă?!) de 3 lei?!", se întreabă Daiana Ghender. Deoarece a refuzat preluarea unui astfel de inventar, imputându-i-se şi lipsa unor animale, conducerea RAPAS a dispus cercetarea disciplinară a administratorului Zoo. „Intenţia dvs. de a mă judeca disciplinar, fiindcă doresc să respect legea 1798/2007, care prevede în Secţiunea I, cap.V, art.123 că valoarea monetară a animalelor din colecţii îşi pierde relevanţa, fiind considerată zero, îmi aduce ofensă demnităţii profesionale", arată administratorul care susţine că întreaga poveste va fi dezbătută şi tranşată în instanţa de judecată.

Animale lipsă sau o contabilitate varză?!

În esenţă, scandalul de la RAPAS gravitează în jurul a 158 de animale lipsă la inventar. Florin Alexandru, specialistul în Relaţii Publice al RAPAS, susţine că administratorul Zoo nu poate prezenta actele justificative prin care animalele de aici au fost înstrăinate, cei mai mulţi fiind leii. De cealaltă parte, Daiana Ghender aminteşte faptul că anul trecut fostul director Romulus Cosma şi directorul tehnic Bimbo-Szuhai Tibor au aprobat toate acţiunile de relocare a leilor, fiind ţinuţi la curent în permanenţă cu derularea evenimentelor. „Mi s-a cerut atunci să fac ce ştiu pentru a muta leii, dar RAPAS să nu plătească bani pentru că nu are fonduri", ne-a declarat administratorul Daiana Ghender. Lucru care s-a şi realizat cu ajutorul banilor strânşi din donaţii şi sponsorizări atrase de partenerii englezi prin intermediul Asociaţiei SOS Zoo. Cei 13 lei au fost mutaţi pe cheltuiala englezilor la Yorkshire Wildlife Park, alţi trei luând drumul Africii de Sud, fiind transportaţi în Drakenstein Lion Rezervation. Englezii confirmă faptul că RAPAS şi-a dat consimţământul privind mutarea leilor, la vremea respectivă toate canalele media relatând, de alftel, evenimentul. Pe 19 ianuarie conducerea Yorkshire Wildlife Park transmite o scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de situaţia de la Oradea, respectiv bănuiala că mutarea animalelor s-ar fi făcut printr-o tranzacţie financiară. „În data de 5 noiembrie 2009 conducerea RAPAS ne-a transmis o scrisoare de intenţie; toate documentele au fost completate şi finalizate conform înţelegerii. Nu a avut loc nicio tranzacţie financiară în schimbul leilor şi nici nu s-a discutat acest lucru de către RAPAS, deci ne îngrijorează faptul că angajaţii grădinii zoloogice sunt interogaţi pe aceste motive. Este imposibil ca o grădină zoologică din Europa să pună o valoare în bani pe aceşti lei. Membrii grădinilor zoologice din Asociaţia Grădinilor Zoologice şi Acvariilor din Marea Britaniei şi Irlanda niciodată nu cumpără sau vând animale din colecţiile lor. Ei lucrează pe bază de cooperare pentru a ajuta alte grădini zoloogice să mute sau să transfere animale", se arată în scrisoarea semnată de directorii Cheryl Wiliams şi John Minion.

Peştele de la cap se-mpute...

În acest moment Zoo Oradea nu are autorizaţie de funcţionare de mediu (pierdută încă din 2007), iar conform Legii Grădinilor Zoologice toate animalele ar trebui înstrăinate către instituţii capabile să le ofere condiţiile cerute de legile menţionate. Refuzul de a le înstrăina, uciderea sau eliberarea lor fiind pedepsită de lege cu amendă între 50-100 milioane de lei vechi (art.13 din Legea 191/2002). Deci, surplusul de animale trebuie trimis către alte grădini zoologice sau rezervaţii, lucru care s-a şi întâmplat. De altfel, la acţiunea de înstrăinare a leilor, din partea RAPAS a participat la îmbarcarea leilor către Anglia o comisie formată din Florin Alexandru (purtător de cuvânt), Eugen Hadade (Protecţia Muncii) şi Călin Ardelean (şeful pazei), deci ieşirea din inventar trebuia operată automat. Plecarea directorului Romulus Cosma şi venirea unui nou şef a scurtcircuitat comunicaţiile în Regie, iar Departamentul contabilitate a procedat la efectuarea unui inventar fără a ţine seama de ieşirile de anul trecut.

În mod ciudat, deşi acum s-a constatat lipsă de animale la inventar, necesarul de hrană pentru dieta animalelor este făcută în funcţie de Fişele de inventariere de la Zoo şi care reflectă numărul real de animale, fişe ţinute de biologul instituţiei Rois Roger, recent dat afară pe motivul reducerii de personal...