Procurorii italieni au deschis, la sfârşitul săptămânii trecute, o investigaţie asupra grupului agro-alimentar Parmalat, suspectând o fraudă, după ce compania a dezvăluit o lipsă de patru miliarde de euro, situaţie care aminteşte de cazul falimentului Enron, relatează Reuters. Surse judiciare au declarat că printre posibilele acuzaţii se numără furnizarea de informaţii false auditorilor şi fraudă. Un minus de patru miliarde euro Compania italiană a dezvăluit, vineri, că aproape patru miliarde de euro lipsesc din conturile sale, după ce Bank of America a respins validitatea unui document potrivit căruia una dintre diviziile grupului italian ar fi deţinut la această instituţie un cont de asemenea proporţii. Potrivit Parmalat, Bank of America a informat firma de audit Grant Thornton că Bonlat Financing Corporation, o subsidiară din Insulele Cayman, nu figurează cu nici un cont în evidenţele băncii. Poliţia din Milano a percheziţionat birourile firmei de audit Grant Thornton, firma care a certificat conturile diviziei Bonlat din 2002, precum şi sediile Deloitte & Touche, firma de audit a grupului italian. Grant Thornton a confirmat informaţia, precizând că a încredinţat autorităţilor toate documentele legate de subsidiara din Insulele Cayman. Reprezentanţii firmei au adăugat că activitatea sa a fost corectă şi a cerut investigatorilor să identifice persoanele care se fac vinovate de falsificarea documentelor. Firma Deloitte & Touche nu a putut fi contactată pentru a da o declaraţie. În cursul şedinţei de vineri, acţiunile Parmalat au scăzut cu încă 66%, coborând până la aproape o zecime din valoarea de piaţă înregistrată de companie în urmă cu doar o săptămână. Afacerea Parmalat - "Enron-ul Europei" Lipsa celor patru miliarde de euro depăşeşte cu mult scandalul contabil de un miliard de euro în care a fost implicat grupul olandez Ahold, în cursul acestui an. Potrivit cotidianului Corriere della Sera, ministrul italian al Economiei, Giulio Tremonti, a calificat afacerea Parmalat drept "Enron-ul Europei", referindu-se la colapsul grupului energetic american, în urmă cu doi ani. O opinie similară este împărtăşită şi de Romano Prodi, preşedintele Comisiei Europene. "Acest caz are aceleaşi caracteristici ca şi afacerea Enron. Sper că sistemul nu va reacţiona prin sancţiuni, ci într-un mod asemănător cu cel în care a fost soluţionat şi cazul din Statele Unite, prin revizuirea sistemului de control", a subliniat oficialul italian. Noua conducere a companiei a anunţat că preşedintele şi directorul executiv Enrico Bondi doreşte intervenţia autorităţilor pentru a cerceta neregulile din cadrul companiei, fără a preciza potenţialele persoane implicate. Sursele judiciare citate au declarat că nu au fost identificate până acum eventuali suspecţi. O companie înglodată în datorii În baza regulamentului italian privind falimentul, Parmalat ar putea fi plasat sub "administraţie controlată", ceea ce ar echivala cu doi ani de protecţie faţă de creditori, timp în care poate aplica un program de relansare. Surse industriale au apreciat că grupul ar putea înainta unui tribunal o cerere în acest sens cel mai devreme în cursul de zilei de azi. La rândul său, Silvio Berlusconi a declarat că guvernul de la Roma va lua în discuţie situaţia companiei, în cadrul şedinţei de mâine. "Sistemul de control pe care l-am moştenit se dovedeşte ineficient, aşa că guvernul trebuie să intervină pentru a restabili încrederea populaţiei şi a reabilita reputaţia ţării", a subliniat Berlusconi. La începutul săptămânii, fondatorul Parmalat, Calisto Tanzi, şi-a înaintat demisia din funcţiile de preşedinte şi director executiv, părăsind astfel o afacere începută pe plan local şi transformată într-un grup internaţional. Un program ambiţios de achiziţii la nivel mondial lansat de Parmalat a avut drept consecinţă acumularea unor datorii de şase miliarde de euro. Surse bancare estimează că datoriile totale ale companiei s-ar putea ridica la zece miliarde de euro, aproape o treime reprezentând datoriile către băncile creditoare italiene, iar restul faţă de instituţiile financiare străine şi creditorii obligatari.