O mână de orădeni a lucrat, în timpul celui de al doilea război mondial, la fabricarea rachetelor germane V1 şi V2. Dintre aceştia, doar unul dintre ei mai trăieşte. La vârsta de 77 de ani, Ladislau Vad îşi aduce aminte de acele vremuri ca şi cum totul s-ar fi întâmplat ieri. Orădeanul l-a cunoscut personal pe Wernher von Braun, cel care a realizat primele rachete cu care a fost bombardată Londra. Von Braun s-a predat americanilor pentru care a construit, printre altele, racheta cu care primii oameni au ajuns pe Lună. Oraşul subteran cu 8.000 de locuitori Ladislau Vad împlinise 17 ani în anul 1944, când a fost deportat la Auschwich-Birkenau. După câteva săptămâni de la sosirea în lagăr, a fost selecţionat într-un transport de muncă. Aşa a ajuns într-o fabrică unde se produceau rachetele V1 şi, ulterior, V2. Aici nu a apucat să lucreze decât câteva săptămâni, alături de alţi 300 de evrei din Oradea şi din alte oraşe transilvane, până în momentul în care americanii au ras fabrica de pe suprafaţa pământului după un bombardament intens. Membrii echipei în care a fost cooptat Ladislau Vad au apucat să se ascundă într-un buncăr şi astfel au scăpat. Producţia s-a mutat într-o altă fabrică în Nordshaven-Dora, aflată în totalitate subteran. Aici, Ladislau Vad a muncit alături de Von Braun, de care nu se despărţea decât la terminarea programului de lucru. La construirea rachetelor V se lucra în două ture, câte 12 ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Fabrica din Dora era un adevărat oraş subteran în care munceau 8.000 de deţinuţi. "Von Braun m-a ajutat" "Cât timp am fost alături de Von Braun, nu am avut nici un fel de probleme. Nici paznicii SS nu aveau curajul să îmi vorbească urât. De mai multe ori, mi-a dat sandvişul pe care se pregătea să îl mănânce. Von Braun a fost un tip înalt, bine făcut, destul de drăguţ, cel puţin din punctul de vedere al femeilor care se aflau acolo. Tot timpul umbla îmbrăcat elegant, dar numai în uniformă militară. Mă controla mereu, atât pe mine, cât şi pe ceilalţi muncitori. Eu lucram la montajul final al rachetelor V1 şi apoi V2. Se muncea pe bandă, astfel că din 10 în 10 minute terminam câte o rachetă. Ştiam că aceste rachete erau utilizate pentru bombardarea Londrei", spune Ladislau Vad. Dezso Schon, un alt orădean, a reuşit să intre graţiile lui Von Braun. Acesta povesteşte într-o lucrare apărută în Israel că producţia de rachete a fost sabotată de către un alt orădean. "La sfârşitul lunii decembrie 1944, au început să apară mici probleme în funcţionarea rachetelor. Acestea se înălţau până la 5-6.000 de metri după care se prăbuşeau. Ulterior, am aflat că vina aparţinea unui deţinut din Oradea, care a sabotat producţia împreună cu un alt coleg. Orădeanul se numea Majsi Friedmann şi avea pe atunci 22 de ani. Începând cu luna martie 1945, se mima numai munca, toată lumea ştiind că sfârşitul este aproape. Fabrica nu putea fi distrusă de bombardamentele zilnice, dar calea ferată nu mai putea fi folosită. Raţiile noastre se micşorau de la o zi la alta, astfel că am ajuns să împărţim o pâine la opt oameni", relatează Dezso Schon. Au fost construite 10.000 de rachete După câteva luni, în care nu au văzut lumina soarelui nici un moment. deţinuţii au fost evacuaţi. "Von Braun a vrut să ia cu el, în momentul în care încerca să scape de SS-işti, 20 de deţinuţi, printre care mă aflam şi eu, în schimbul cărora spera să obţină clemenţă din partea aliaţilor. SS-iştii ne-au văzut şi ne-au obligat să urcăm în camioanele pregătite de plecare", scrie Dezso Schon în cartea sa. "Coloana s-a oprit după câteva ore, iar noi am fost închişi într-o hală imensă alături de alte câteva mii de deţinuţi proveniţi din alte lagăre de muncă. La doar câteva minute după ce paznicii nemţi au dispărut, au apărut câteva jeep-uri în care se aflau englezii", îşi aduce aminte Vad Ladislau. Mai puţin de 2.500 de V1 au atins Londra Testele la rachetele V1 au început în luna martie 1942, dar prima rachetă a zburat efectiv spre Londra pe data de 13 iunie 1944, cu trei zile înaintea debarcării din Normandia. Majoritatea rampelor de lansare erau ascunse în pădure, dar aliaţii au reuşit să le distrugă, motiv pentru care la Pas de Calais nemţii au construit rampe mobile pe care le ascundeau în buncăre special amenajate. 9.250 de rachete V1 au fost "trimise" spre Londra, din care şi-au atins ţinta mai puţin de 2.500. Circa 2.000 de rachete V1 au fost distruse de artileria antiaeriană, alte 2.000 de avioanele Marii Britanii, iar alte 300 s-au oprit în barajele de baloane. Un număr de 500 de rachete au fost distruse în timpul probelor. V2 nu a fost folosită decât într-un singur raid Între timp, nemţii au reuşit să construiască şi racheta V2, care îşi atingea ţinta în doar 4 secunde deplasându-se cu o viteză de 3.500 de km/oră. Datorită înaintării rapide a Aliaţilor, rachetele V2 nu au fost folosite decât la ultimul atac cu rachete îndreptat împotriva Londrei, când au fost folosite 1.000 de astfel de rachete. Germanii au contruit şi prototipul V3, armă care nu a fost folosit niciodată. Era vorba de nişte baraje de rachete de dimensiuni mai mici trimise din nişte tunuri canon, rachete care atingeau o viteză de 1.500 km/oră. Rampele de lansare al racheetelor V2 şi V3 au fost distruse de aliaţi cu o bombă special construită pentru această misiune. Aliaţii au găsit în Franţa peste 300 de V3 abandonate. Prima rachetă construită de un sibian Puţină lume ştia că prima rachetă a fost realizată de către Herman Oberth din Sibiu şi a fost lansată în anul 1929 în Germania. La lansare a participat şi un grup de cercetători berlinezi, printre care se număra şi Wernher von Braun. Herman Oberth a murit la 28 decembrie 1989, în Germania, la vârsta de 95 de ani. Producţia rachetelor a fost începută sub conducerea lui von Braun, la ordinul expres al lui Hitler după ce acesta a anulat operaţiunea Sealion de invadare a Marii Britanii. Mii de oameni au fost trimişi să lucreze la Peenemunde. După război, aliaţii au fost foarte interesaţi de noua armă, Statele Unite aducând aproximativ 500 de oameni de ştiinţă germani pentru continuarea cercetărilor, inclusiv von Braun. La 31 ianuarie 1958, o rachetă Jupiter C (derivată din V2 şi construită chiar de Von Braun) lansa primul satelit american, Explorer I. A urmat racheta care a dus primii oameni pe Lună...