Mai mulţi liceeni de la Colegiul Economic "Partenie Cosma" şi Liceul Teoretic "Aurel Lazăr", precum şi oameni de cultură orădeni, au venit ieri, în număr mare, la Muzeul Memorial "Iosif Vulcan" din Oradea, pentru a-l cunoaşte mai bine pe Eminescu, dincolo de ceea ce ştiau despre marele poet din manualele şcolare. Au fost ghidaţi în acest periplu cultural de Ioan Moldovan, directorul revistei "Familia", de scriitorul Florin Ardelean, de Ioan F. Pop, custodele Muzeului Memorial "Iosif Vulcan", şi de istoricul Blaga Mihoc.

La ce mai e bun Eminescu? La ce bun poezia în vremuri de restrişte? La ce bun poeţii în vreme de sărăcie? În jurul acestor întrebări au gravitat răspunsurile distinşilor invitaţi la simpozion. "Ne aflăm într-o vreme ingrată, când nu mai suntem ajutaţi să ne apropiem de cultură. Noi suntem faţă în faţă cu Eminescu. Ce facem? Îi întoarcem spatele? Lui nu poţi să-i întorci spatele. Ne-am îndepărtat de el tot mai mult. Spre Eminescu s-au închis, parcă, uşi după uşi. Însă noi, dacă vrem şi ţinem la mândria noastră de oameni cu suflet, ar trebui să facem drumul invers", a spus Ioan Moldovan. La rândul său, scriitorul Florin Ardelean i-a îndemnat pe tinerii prezenţi la simpozion să nu-l citească pe Eminescu din obligaţie, pentru că vor simţi faţă de el o repulsie extraordinară. "De Eminescu vă puteţi apropia într-o intimitate absolută, nu din obligaţie. Imaginaţi-vă că tristeţile şi eşecurile voastre sunt ale lui Eminescu şi-l veţi descoperi într-o realitate neaşteptată", i-a mai sfătuit scriitorul pe tineri. Florin Ardelean i-a îndemnat să încerce să-l cunoască pe poet nu prin prisma manualelor şcolare, căci ar fi un eşec incontestabil, ci făcându-l un prieten al lor. "Puteţi deschide uşile spre Eminescu găsindu-l ca un prieten al vostru, căci dacă îl pregătiţi doar pentru teze sau alte treburi şcolăreşti, eşecul este asigurat", a conchis Ardelean. Încercând să răspundă la întrebarea "La ce mai este bun Eminescu?", Ioan F. Pop, custodele Muzeului Memorial "Iosif Vulcan", a arătat că fără un exerciţiu hermeneutic foarte complicat se observă că, pentru o bună parte dintre noi, Eminescu este bun la orice. "Este bun de recitat în momente solemne de vărsat năduful liric. Este bun să umple gura mereu disponibilă a patrioţilor de serviciu. Este mană cerească pentru semidocţii care îl citează din auzite. Este bun de îngroşat vocea, de bombat pieptul şi de dat ochii peste cap la televiziune. Este bun de validat viduri intelectuale. La nevoie, este bun pentru a masca, la modul mistic, golul unei întregi culturi. Şi încă utilitatea sa nu a fost nici pe departe epuizată", a precizat Ioan F. Pop. Muzeograful a mai spus că pentru a-l putea păstra actual pe Eminescu, în dimensiunea mereu vie a operei sale, ar trebui să ştim, mai întâi, că el nu este bun la orice. "El este doar un scriitor (chiar dacă genial pe alocuri). Apoi ar trebui să-l lăsăm în pace o vreme, pentru a-i regăsi mai incitant scrisul... Cu Eminescu e mai bine să tăcem adânc, nu să sporovăim incontinent, cu speranţa că ceva din gloria lui ni se va revărsa şi nouă pe creştet", a mai spus custodele Muzeului "Iosif Vulcan".