Bustul poetului, în curtea şcolii care-i poartă numele
Întregul eveniment a fost cu atât mai emoţionat cu cât între cei prezenţi s-au aflat şi membri ai familiei poetului: soţia acestuia, Olimpia Horj, fiul său cel mare, Cezar, sora poetului, Lucreţia Banda, care locuieşte chiar în casa lui, şi Ovidiu Banda, nepotul său şi viceprimar al comunei Drăgăneşti. Bustul este opera sculptorului Cornel Durgheu. "Pentru a realiza această lucrare, am apelat la un set mai mare de fotografii, din diferite perioade de viaţă ale lui Viorel Horj, după care am sintetizat trăsăturile sale specifice, pornind de la asemănarea şi caracterul marelui dispărut. Este o onoare faptul că am fost ales să realizez bustul lui Viorel Horj, un foarte bun prieten a cărui dispariţie o voi regreta mereu", ne-a declarat decanul Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea. Momentul muzical a fost susţinut de Florian Chelu.

Cetăţean de onoare post-mortem al comunei
"Ne-am adunat în această zi frumoasă de iarnă, în acest loc binecuvântat de Dumnezeu, pentru a aduce prinosul nostru de recunoştinţă lui Viorel Horj, poetul din Drăgăneşti plecat dintre noi cu trei ani şi jumătate în urmă, după ce ne-a lăsat un nume bun, o moştenire frumoasă. Cuvintele sunt puţine pentru a-i reliefa calităţile şi virtuţile", a spus Ioan Natu Balint, protopopul ortodox al Beiuşului. După slujba de sfinţire a bustului, a fost citită hotărârea privind acordarea post-mortem a titlului de cetăţean de onoare al comunei poetului şi publicistului Viorel Horj. Elevii şcolii din Drăgăneşti au recitat apoi din creaţia sa poetică. Tot cu acest prilej, au fost acordate diplome de excelenţă foştilor dascăli ai comunei pentru contribuţia adusă la dezvoltarea învăţământului şi vieţii culturale a localităţii.

Oaspeţi de seamă la Drăgăneşti
Dezvelirea bustului poetului s-a făcut în prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din Bihor, administraţiei locale şi ai şcolii din comuna Drăgăneşti. Printre ei s-au aflat: Ligia Mirişan şi Crăciun Parasca, din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, Cornel Durgheu, decanul Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea, Dorel Luca, inspector-şef adjunct la Inspectoratul Judeţean Şcolar, Gheorghe Bogdan, primarul comunei Drăgăneşti, Ion Nica, directorul şcolii din localitate, Teodor Gug, preotul paroh al bisericii din Drăgăneşti, Miron Horgiu, consilier local, Stela Vaida, fost dascăl al şcolii din comună, Miron Blaga, din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, poetul şi cercetătorul Nicolae Brânda, scriitorul Paşcu Balaci, Blaga Mihoc, directorul Muzeului "Iosif Vulcan" din Oradea, Horia Ballint, preşedintele Asociaţiei "Opera per Sempre", istoricul Viorel Faur, Anca Banda, directoarea Casei de Cultură din Beiuş, Ioan Degău, director Banca Centrală Cooperatistă - Agenţia Oradea etc. Nelipsiţi de la eveniment au fost şi parlamentarii Cornel Popa, Ionela Bruchental-Pop, Mihai Bar, Claudiu Pop, precum şi consilierul judeţean Vasile Gârba.

Viaţa şi activitatea lui Viorel Horj
Viorel Horj s-a născut în 25 aprilie 1941, în Drăgăneşti. A urmat şcoala primară în satul de baştină, iar gimnaziul şi liceul - la "Samuil Vulcan", în Beiuş. În 1960, după Bacalaureat, s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în anul 1965. În acelaşi an, are bucuria de a fi repartizat ca profesor de limba latină la liceul unde a învăţat, funcţionând aici până în anul 1968, când a fost transferat la Oradea, în funcţia de inspector la Comitetul pentru Cultură şi Artă Bihor. În 1990, este numit consilier-şef al Inspectoratului pentru Cultură Bihor, unde va ocupa funcţia până în 1997. Între anii 1997-2001, este director adjunct la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor, de unde, în iunie 2001, revine la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, în calitate de director.
Activitatea profesională şi creatoare a lui Viorel Horj s-a desfăşurat pe parcursul a 39 de ani. A debutat în ziarul "Crişana" în anul 1960, cu versuri, iar în 1976 a obţinut premiul revistei literare "Luceafărul" pentru poezie. A fost coautor la mai multe manifestări locale importante, cu deschidere naţională, înainte de anul 1990. A colaborat la revista de cultură "Familia" şi la alte publicaţii cultural-literare din ţară, colaborări care s-au materializat în poezie, proză, eseuri, cronici de artă, teatru şi plastică. Bibliografia lui însumează peste 300 de titluri, lăsând la o parte materialele ocazionale. În perioada 1998 - iulie 2004, a fost lector universitar la Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universităţii Oradea, unde a predat cursul "Psihologia cuvântului, formei şi culorii".

Trecut în eternitate în iulie 2004, Viorel Horj rămâne în atenţia numeroşilor săi cititori şi admiratori prin complexa şi masiva sa operă.