Atraşi de oportunităţile ivite, dezvoltatorii au demolat deja mai multe fabrici din municipiul Oradea, afacere profitabilă dat fiind faptul că imobilele au fost situate în zona centrală a oraşului, pe terenuri ce valorează milioane de euro. Fenomenul este prezent la nivelul întregii ţări, pentru mai mult de jumătate din platformele industriale ridicate până în 1989 fiind realizate proiecte de schimbare a destinaţiei. În Oradea, majoritatea oamenilor de afaceri doresc să construiască în locul fostelor fabrici centre comerciale sau supermarket-uri, chiar dacă piaţa nu duce lipsă de asemenea investiţii.


După închiderea secţiei Metalica de pe strada Sovata, clădirea şi terenul aferente acesteia au fost cumpărate de firma Confecţii Cristina. Din septembrie 2006, activele aparţin însă unui investitor străin, mai exact fondului de investiţii anglo-american Morava, cel care dezvoltă în România reţeaua de magazine Spar. Cea mai mare parte a fabricii a fost deja demolată, urmând ca terenul să fie salubrizat şi proprietarul să demareze investiţia. Aceeaşi soartă a avut-o şi fosta clădire a fabricii de mobilă Exmob de pe strada Tudor Vladimirescu. Pe teren se va construi un complex comercial, investiţia aparţinând grupului german Lidl. Complexul va fi o clădire monobloc, după modelul amplasat în localitatea ungară Berettyóújfalu. Peste drum de fosta fabrică Exmob se va construi un alt supermarket, Pennymarkt, iar tot în Oradea, în zona Calea Aradului, o altă investiţie va fi demarată de Carrefour. O altă platformă orădeană "pusă la pământ" de investitori a fost Fabrica de Spirt şi Drojdie, în locul căreia urmează a fi ridicat un complex hotelier. De asemenea, în urmă cu câţiva ani, Fabrica de bere din Oradea a fost şi ea demolată, lăsând locul unui centru comercial.
În municipiul reşedinţă de judeţ există cel puţin şapte complexe aparţinând unor mari lanţuri de magazine. Investitorii nu par intimidaţi de concurenţă şi construiesc, unii după alţii noi hypermarket-uri, fie pe vechile amplasamente ale unor foste fabrici, fie pe alte terenuri, situate la periferia municipiului. După inaugurarea primelor hypermarket-uri a apărut însă şi fenomenul de saturaţie, deocamdată neputându-se discuta de fidelizarea clienţilor, care mai degrabă migrează de la un complex la altul. Dezindustrializarea în favoarea comerţului nu este lipsită de efecte. Aşa se face că, spre exemplu, dacă pe vremea în care mai funcţionau fabricile, numărul inginerilor era foarte mare, acum piaţa duce lipsă de specialişti în domeniu. Şi asta pentru că, rămaşi fără locurile de muncă, majoritatea au luat drumul străinătăţii sau s-au reprofilat. "Industria, încet, încet, începe să dispară, pentru că a fost construită într-un alt concept economic. Nu am reuşit să facem faţă noilor cerinţe, nu am fost competitivi şi nu am inovat. Pe fondul unei politici naţionale inexistente, nu s-au găsit resursele umane necesare pentru a manageria o industrie. În consecinţă, locaţiile fostelor fabrici sau uzine devin importante prin prisma spaţiilor şi terenurilor, de obicei situate central. Iar dezvoltatorii imobiliari stau la pândă", a declarat Dacian Palladi, consultant în afaceri.

Astfel, în timp ce industria românească este în declin, mall-urile răsar ca ciupercile după ploaie. Numai că investitorii vor simţi şi ei efectele neplăcute ale dezindustrializării, produsele de pe rafturi urmând ca, în scurt timp, să se adreseze unor clienţi care nu mai au de unde să îşi câştige existenţa. "Avem un ritm de creştere a consumului, dar el se va diminua. Bihorul este unul dintre judeţele fruntaşe în ceea ce priveşte creditele de consum, dar şi în privinţa restanţelor la credite. Investitorii nu gândesc strict numai la cererea din Oradea ci şi la cea din zona limitrofă sau chiar la cererea din localităţile apropiate din Ungaria. Deocamdată, românul cheltuieşte mai mult decât câştigă, fiind imatur din punct de vedere economic. Va fi obligat însă să se schimbe, iar atunci randamentul şi profitul vor scădea", a adăugat Dacian Palladi.