Început în 2011 la insistențele fostului director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, barajul de la Corbești se ridică cu încetinitorul. Deși lucrarea ar costa 19 milioane de lei, Guvernul a alocat în patru ani doar şapte milioane de lei și asta în contextul în care satele din aval au fost la un pas de catastrofă și anul trecut când apa a trecut peste baraj, deși se ridicaseră şase metri din el.

Nici inaugurare, nici finalizare. Joia trecută, prefectul Claudiu Pop, împreună cu secretarul de stat Pasztor Sandor, de la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a organizat o conferință de presă prin care a anunțat că Guvernul a mai alocat 3 milioane de lei, dintr-un total de 19 și un necesar de 12 milioane de lei, pentru acumularea nepermanentă care se construiește la Corbești. "Construcția barajului a început în 2011. Are o valoare de 19 milioane de lei, iar până în 2012 s-au investit în jur de şapte milioane de lei. Nu s-a mai investit apoi niciun leu, iar acum au mai venit încă trei milioane lei. Cu această lucrare închidem zonele cu risc mare de inundații. Cu suma primită s-au ridicat trei metri de baraj, la 70 de metri lungime și 50 lățime. Cu următoarele trei milioane se vor ridica şapte metri datorită principiului de piramidă. E o lucrare pe care îmi doresc să o terminăm cât mai repede", a spus prefectul județului Bihor, Claudiu Pop. Datele tehnice au fost prezentate de fostul director al ABA Crișuri. "La finalizarea lucrării, barajul va putea reține 1,2 milioane de metri cubi de apă. În 2013, aveam construiți şase metri de baraj și apa tot a trecut și a inundat drumuri și gospodării. Acum suntem la nouă metri dintr-un total de 29 cât va avea la final. Ne mai trebuie 20 de metri, dar în partea de sus lucrarea va fi mai suplă și mai ușoară, costurile vor fi mai mici și construcția va înainta mai repede. Este ultima zonă din Bihor în care avem risc maxim de inundații. A fost dificil de adus acești bani pentru că toți cei din Guvern tind să aloce bani acolo unde se vede. Aici nu se văd banii, dar se vor simți din plin", a spus secretarul de stat Pasztor Sandor, care a mai adăugat: "Când s-au început lucrările zona era verde, dar între timp pădurile s-au mai subțiat. Se defrișează mai sus și vin pe apă cioate și crengi. Aici, unde s-a ridicat barajul, era înainte un drum pe care se aducea lemnul din pădure. Acum este măcar mai greu să se fure. Rolul acestei acumulări nepermanente este acela de a regulariza apa. Dacă va ploua puternic, aceasta se va aduna aici câteva zile și se va goli apoi în aval, controlat. Barajul va funcționa fără niciun om și va fi prevăzut și cu o descărcare laterală pentru golirea unor volume mai mari, ca să nu se treacă peste el. Trebuie însă să fie o acumulare istorică, de peste 1 milion de metri cubi de apă, ca să fie folosită descărcarea laterală". Secreatrul de stat speră ca în următorii doi ani să fie alocați și restul de bani pentru ca satele din aval să nu mai trăiască cu frica de inundații.