Deşi Lacul cu nuferi scade văzând cu ochii (de la 1,5 m în august la 1,2 m în noiembrie), Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) continuă războiul cu Muzeul Ţării Crişurilor (custodele lacului), despre care spune că se comportă ca un stăpân, că face mereu scandal, că nu-l interesează soarta rezervaţiei şi că se rezumă la verificarea şi închiderea unor foraje ilegale, care, de fapt, nu ar reprezenta cauza reală a problemei.

Reprezentanţii ANRM au organizat, ieri, în Sânmartin, o conferinţă de presă în care au prezentat detalii despre monitorizările rezervaţiei Peţea şi a lacului cu nuferi Ochiul Mare din Băile 1 Mai. "În urma monitorizării am constatat că există o necorelare între nivelele măsurate în forajele efectuate în PP2 Izbuc şi PP3 Ştrand şi evoluţia nivelului în cadrul lacului Peţea. Ele se datorează faptului că, în cursul lunii trecute, în lac au fost pompaţi 12 mii de metri cubi de apă din forajul PP2 (foraj al SC Turism Felix), evoluţia nivelului apei din lac fiind influenţată de perioada de timp în care se pompează această apă. Pentru a realiza o monitorizare corectă, am propus executarea unui foraj în incinta jandarmeriei, pe un teren public aparţinând comunei Sânmartin. Vor fi două foraje în aceeaşi gaură de sondă, unul urmând să monitorizeze acviferul geotermal şi unul acviferul freatic. Se vor monta senzori ca şi la forajele de exploatare, iar execuţia acestor foraje este condiţionată de obţinerea fondurilor de la ANRM. Costul unui astfel de foraj se ridică la aproximativ 12.000 de lei. Sperăm ca date noi să vă putem pune la dispoziţie în prima parte a anului 2015", a spus Florian Malancu, inginer hidrogeolog în cadrul Asociaţiei Hidrogeologilor din România. Şeful filialei Bihor a ANRM, Radu Miron, a spus că, în prezent, "nivelul lacului este la cota 1 şi 20", cota cea mai de jos din septembrie, de când se fac măsurătorile, iar lacul are acum o suprafaţă de 200-250 de metri pătraţi. Afirmaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, la sfârşitul lunii august, reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor susţineau că nivelul din lac atinsese un minim istoric de 1,5 m. Vorbim aici de o diferenţă de 0,3 m în doar patru luni.

"Chiar nu-i interesează ce facem?"

Florian Malancu (adus în Bihor de ANRM) nu a uitat nici să dea replica Muzeului Ţării Crişurilor, care, în august, prin vocea directorului Aurel Chiriac, susţinea: "Întrucât nu ne-am aliniat la un punct de vedere oficial, și anume că schimbările climatice și seceta sunt cauza dispariției lacului, teză susținută de ANRM, am fost amendați de Garda de Mediu și considerați vinovați de dezastrul ecologic din Băile 1 Mai", adăugând că, în toată această perioadă, s-au acordat noi licențe de explorare/exploatare/dezvoltare și s-au avizat noi foraje de apă geotermală din zăcământul Felix - 1 Mai, "deși lacul intrase în declin, iar specialiștii muzeului au atenționat toate instituțiile cu responsabilități în domeniu că, dacă se continuă în acest ritm, lacul va seca în totalitate". Reprezentanţii ANRM au ironizat, însă, ieri, în conferinţa de la Sânmartin, controalele efectuate de autorităţi pentru verificarea celor care au făcut forări (o parte dintre ei având avize date chiar de ANRM). "Custodele (n.r. Muzeul Ţării Crişurilor) se comportă ca un stăpân care face mereu scandal şi noi trebuie să venim şi să-l spălăm pe picioare. Eu sunt de două luni aici şi nu a venit odată acolo. Chiar nu-i interesează ce facem? Ei doar fac reclamaţii. Că nu e cutare, că se exploatează, fără să aibă nicio dată concretă. Nu participă cu nimic, nu îi interesează. Au făcut trei foraje de monitorizare în centrul rezervaţiei, nu ştiu de unde au avut dreptul, dar nu vor să ne pună la dispoziţie datele obţinute. Că aveam şi noi nişte date suplimentare. Sunt secret de serviciu, de stat? Se fac atâtea comisii interguvernamentale din 2013 în care singura acţiune reală a fost de două ori câte o săptămână de verificare a sesizărilor la cei care au foraje ilegale. Au verificat 199 de amplasamente şi au găsit şase foraje ilegale dintre care trei au fost cimentate şi, în rest, nimeni nu a mai făcut nimic", a spus Florian Malancu. În şedinţa din luna august 2014 de la Ministerul Mediului, organizată în urma sesizărilor Muzeului Ţării Crişurilor şi având ca temă salvarea rezervației naturale, ministrul secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru i-a atenționat pe participanți că distrugerea Rezervației Naturale Pârâul Pețea, unicul habitat acvatic termal din Europa, va putea duce la penalizarea României de către Comisia Europeană, prin declanșarea procedurii de infringement, statul român urmând să suporte o amendă extremă, cu mult mai mare decât costurile de reabilitare a rezervației naturale. De asemenea, Comisia Europeană ar putea aplica inclusiv sistarea exploatării zăcământului geotermal, cu consecințe mult mai grave decât restricționarea exploatării.