După dezastrul ecologic din Ungaria cauzat de unul dintre rezervoarele de deşeuri toxice ale uzinei de alumină, Comitetul Judeţean de Situaţii de Urgenţă constituit la nivelul Prefecturii Bihor a emis o hotărâre privind efectuarea unor controale pentru identificarea unor riscuri cu grave consecinţe de mediu.

 

Pe data de 21 octombrie, instituţiile care au participat la aceste controale trebuie să prezinte un raport complet referitor la cele constatate în teren. Echipele de control au fost formate din reprezentanţii mai multor instituţii cum ar fi: ISU "Crişana", Inspectoratul în Construcţii, Garda de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului, respectiv Administraţia Bazinală Ape Crişuri Oradea. Echipele de control au identificat şi verificat şase puncte: depozitul de zgură şi cenuşă al Electrocentrale de la Santăul Mic, halda de şlam aparţinând Cemtrade, depozitul de lichide de la Sinteza, SC Petrol de la Derna, depozitul de la Dolea, respectiv depozitul Petrom de la Suplacu de Barcău. Cele mai multe probleme pare să le ridice halda de şlam de pe Calea Borşului, asta în condiţiile în care noul proprietar, Cemtrade, a ştiut să-şi negocieze un contract fără obligaţii de mediu.

Potrivit unor informări transmise de către Agenţia de Protecţia Mediului Bihor, la data de 24 mai 2000, Cemtrade cumpăra activele în lichidare a SC Alor SA Oradea, iar în urma analizării clauzelor contractuale s-a constatat că vânzarea de active s-a făcut fără respectarea Legii nr. 137/1995 privind protecţia mediului, care stabilea obligaţia ca la schimbarea proprietarului să se efectueze bilanţul de mediu. Însă APM Bihor nu a fost nici măcar înştiinţată despre vânzarea SC Alor SA Oradea. Totodată, o adresă a Ministerului Finanţelor remarcă că "acest contract a fost încheiat fără respectarea prevederilor legale privind obligaţiile de mediu, acordându-se nejustificat precădere  interesului particular al cumpărătorului". SC Cemtrade Oradea a avut obligaţia de a sista depozitarea deşeurilor până la data de 31 decembrie 2006, imperativ legal pe care societatea l-a dus la îndeplinire. În comunicarea făcută de APM se arată că s-au emis două avizele de mediu nr. 2/27.07.2009 şi nr. 3/27.07.2009, conţinând obligaţiile de mediu la încetarea activităţii, închiderea şi ecologizarea haldelor de şlam, fără a se stabili însă cui îi revin responsabilităţile în afara titularului de activitate. Depozitele de deşeuri în discuţie sunt constituite din 4 halde. Haldele  C1, C2 şi C3 sunt construite pe o veche balastieră, după excavarea balastului deşeul de şlam roşu fiind depozitat, în perioada 1980 - 1998, pe măsură ce s-a umplut fiecare  celulă. Haldele C1 şi C2 nu au fost niciodată folosite de SC Cemtrade SA, iar halda C3 a fost utilizată în proporţie de 10 % din capacitate de către SC Cemtrade SA. Terenurile aferente acestor halde sunt proprietatea SC Cemtrade SA. Halda C0, amplasată pe terenul Primariei municipiului Oradea, aflată în administrarea SC Cemtrade SA Oradea, cu o suprafaţă de teren de 381.189 mp, a fost amenajată în excavaţia fostei balastiere a CFR, fiind în operare pe perioade de timp intermitente: 1965-1980, 2001-2002, 2004-2006, ocupată în proporţie de aproximativ 15,29% din volumul de depozitare de SC Cemtrade SA. Haldele C1-C3 ocupă o suprafaţă de 402.551 mp şi sunt proprietatea exclusivă a SC Cemtrade SA Oradea. Valoarea estimativă a lucrărilor de ecologizare se ridică la 13.100.000 lei. Halda CO ocupă o suprafaţă de 381.198 mp şi este proprietatea Primăriei municipiului Oradea, fiind administrată de SC  Cemtrade SA Oradea. Valoarea estimativă a lucrărilor este de 11.988.000 lei. În ce priveşte responsabilitatea lucrărilor de ecologizare, firma Cemtrade îşi asumă răspunderea privind aceste investiţii doar într-o mică măsură, adică pentru maximum 18,6% din suprafaţă.

"E sodă caustică ce este adăpostit aici. În urmă cu 40 de ani, când s-a construit Alumina, eu m-am împotrivit. Aici era un lac, cu vegetaţie şi peşti. Apa s-a infiltrat în pământ şi toate fântânile din comunele din zonă au trebuit închise. S-au forat însă fântâni mai adânci, dar acum câteva luni am vorbit cu un primar din zonă şi mi-a confirmat că PH-ul apei este din nou modificat, este alcalin. Asta înseamnă că deja această sodă caustică a ajuns şi în pânza freatică. Chiar dacă s-a solidificat, praful acela este otravă curată, care intră în plămâni", a atras atenţia biologul Anna Morossy.

"Totul este în regulă. Noi am oprit exploatarea haldelor C1, C2 şi C3 în 2002, iar a haldei C0 în 2006 şi le umectăm în permanenţă. Nu există riscul ruperii de dig deoarece haldele sunt foste gropi de balastieră. Soda caustică s-a infiltrat în pânza freatică şi doar o cantitate mică a rămas în şlam. Obligaţia închiderii haldelor este discutabilă. În contractul de vânzare-cumpărare scrie că cumpărătorul nu-şi ia obligaţia de ecologizare. Această obligaţie ar trebui să revină şi statului român. Noi trebuie să ecologizăm doar 9,5% din toate haldele. Am transmis Ministerului Mediului că suntem de acord să închidem haldele pe procedură simplă, nu să construim sarcogag", a precizat Francisc Erdei, directorul SC Cemtrade SA Oradea.