Recenta scrisoare deschisă adresată preşedintelui României de către liderul Consiliului Naţional Secuiesc, Csapo Jozsef, prin care acesta solicita adoptarea "soluţiei Kosovo" în cazul aşa-zisului Ţinut Secuiesc, format din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a stârnit reacţii în lumea jurnalistică autohtonă şi… cam atât. Autorităţile s-au făcut că nu aud şi nu văd nimic. Ziarişti de diferite orientări politice s-au întrebat, pe bună dreptate, dacă exponenţii maghiari sunt chiar atât de inconştienţi încât să compare situaţia Transilvaniei cu tragicele evenimente petrecute în ultimii ani în fosta provincie iugoslavă. Ce pretinde de fapt Csapo Jozsef atunci când, voalat sau direct, ameninţă cu posibila declanşare a unui conflict interetnic, în cazul în care secuii nu vor obţine autonomia teritorială?! Este un nonsens să demonstrăm cât de antieuropeană şi neconstituţională este declaraţia acestuia şi de aceea îl întrebăm pe preşedintele C.N.S. pentru cine doreşte să obţină autonomia teritorială, atât timp cât la ultimul recensământ doar 62 de persoane s-au declarat secui? Pe de altă parte, este atipică lentoarea cu care au tratat autorităţile aceste declaraţii belicoase, întrucât nici o instituţie abilitată din România nu s-a sesizat cu privire la modul în care aşa-zisul reprezentant al secuilor îşi manifestă libertatea de exprimare. Înţelegem că lupta împotriva corupţiei este foarte importantă în această perioadă, dar nu trebuie să uităm nici faptul că aliniatul 7 al Art. 30 din Constituţia României ("Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică…”) este încă în vigoare! Nu mai vorbim de tăcerea suspectă cu care reprezentanţii U.D.M.R. au tratat această chestiune. Au tăcut mâlc şi n-au spus nimic… că doar sloganul lor a rămas acelaşi "Împreună pentru autonomie!". Nu se gândeşte nimeni ce se poate întâmpla dacă alegaţiile cenesiştilor vor fi puse în practică de ei sau de alţii?! Cine va fi atunci vinovat? Chiar atât de iresponsabilă este conducerea "europeană şi democratică" a C.N.S.? În ceea ce priveşte moderaţii grupaţi în U.D.M.R., din momentul intrării la guvernare nu au făcut altceva decât să grăbească Guvernul şi Parlamentul României să adopte o lege a minorităţilor naţionale care ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte viitorul ţării noastre ca stat naţional şi unitar. În plus, reprezentanţii maghiari în legislativul român, în momentele în care nu erau preocupaţi să mai scrie câte un capitol la Legea Minorităţilor, fiind grijulii faţă de soarta celor 62 de secui declaraţi, au depus în Parlamentul României proiectul de statut a autonomiei Ţinutului Secuiesc (un document retrograd antieuropean şi neconstituţional). Este suficient să mai amintim solicitările disperate adresate membrilor administraţiei publice locale ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş de a organiza referendumurile pentru autonomia teritorială, chiar dacă din start se ştia că o asemenea acţiune încalcă legea fundamentală a statului român. În urma acestor demersuri şi cu puţină influenţă budapestană (a se vedea răutatea patologică cu care europarlamentarul ungar Gal Kinga "înţeapă" constant România), unii parlamentari europeni au început să creadă că în ţara noastră există cu adevărat pretexte şi motive pentru acordarea autonomiei maghiarilor din Transilvania. Trebuie să-l informăm pe Csapo Jozsef şi pe acoliţii săi că degeaba invocă anumite principii şi norme europene care, în opinia lor, ar fi favorabile unor forme de autonomie, căci acestea (principiile şi normele) au doar caracter de recomandare şi nu sunt obligatorii pentru ţara noastră. Deşi avem certitudininea că este în cunoştinţă de cauză, îi reamintim preşedintelui C.N.S. că Uniunea Europeană lasă la latitudinea fiecărui stat să decidă în problematica minorităţilor naţionale, tocmai pentru că subiectul este unul deosebit de delicat. Noroc că oficialii europeni (precum, Rene van der Linden - preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Jonathan Scheele - şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti) consideră că minorităţile din România se bucură de suficiente drepturi şi este inutil ca liderii maghiari să aducă pe tapet problema autonomiei ca o condiţie de integrare în Uniunea Europeană.