Preluam, într-unul din numerele precedente ale ziarului nostru, apelul lansat de medicii epidemiologi care avertizau asupra riscului de îmbolnăviri în cazul consumului sucului Santal, la cutie, care se desigilează în interior iar degetul consumatorului poate "îmbogăţi" conţinutul cu stafilococi, manifestându-ne stupoarea faţă de indiferenţa cu care compania Parmalat Romania, producătorul potenţialelor "bombe" biologice, tratează consumatorul român. Nu mică ne-a fost mirarea când am aflat, câteva zile mai târziu, că indiferenţei faţă de sănătatea consumatorilor, manifestată de compania Parmalat Romania, i se mai adaugă şi dispreţul faţă de legile statului român. OCARA DE LA SANTAMARA Verificând activitatea de import în perioada 2000-2003 la societatea LA SANTAMARA SRL Baia-Mare, inspectorii Serviciului de supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale din cadrul Direcţiei Regionale Interjudeţene Vamale Oradea au constatat grave abateri de la legislaţia vamală care au condus la recalcularea drepturilor de import şi stabilirea în sarcina societăţii a unor obligaţii de plată de peste 57 miliarde lei, o sumă echivalentă cu aproape 2 milioane de dolari. Dacă ţinem cont de faptul că unicul asociat la LA SANTAMARA SRL este compania Parmalat Romania, ne putem lesne imagina cât preţ pune acest investitor pe obligaţiile stabilite prin lege, în vreme ce se înfruptă din tortul facilităţilor oferite pentru stimularea activităţii economice în zonele defavorizate. ZONA DEFAVORIZATĂ, CUIBUŞUR DE NEBUNII Înfiinţată în vara anului 2000, societatea LA SANTAMARA SRL Baia-Mare şi-a declarat iniţial la Registrul Comerţului Maramureş, ca obiect principal de activitate, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, obţinând ulterior Certificat de investitor în zonă defavorizată şi licenţă de fabricaţie pentru prepararea şi îmbutelierea sucurilor şi nectarurilor din fructe. Pe baza acestor documente, societatea a beneficiat de importante facilităţi fiscale, fiind scutită de la plata taxelor vamale şi a TVA pentru importul de concentrate de fructe şi arome, deşi nu avea spaţii proprii de producţie pentru îndeplinirea obiectului de activitate asumat. În fapt, LA SANTAMARA SRL nu deţine decât un birou de 40 metri pătraţi închiriat de la SC Pomfruct SA şi un spaţiu de depozitare, activităţile specifice ca prelucrarea şi producţia pireului de fructe şi legume precum şi prelucrarea sucurilor concentrate şi a pireurilor naturale fiind realizate în regim de prestări de servicii de societatea Scipomar SA, care, în baza unui contractul de prestări servicii, se obliga să presteze "servicii de recepţie a materiilor prime, semifabricatelor şi materialelor auxiliare, depozitarea acestora, procesarea şi ambalarea sucurilor de fructe". UNII CU FACILITĂŢILE, ALŢII CU UTILITĂŢILE De altfel, în baza unui proces verbal de custodie, LA SANTAMARA SRL a predat societăţii Scipomar atât maşina de îmbuteliat sticle de 270 ml cât şi maşina de etichetat, maşina de imprimat cu jet de cerneală şi maşina de ambalat în folie termocontractabilă. Nici măcar numărul de salariaţi ai societăţii LA SANTAMARA SRL, care a crescut de la 4, în momentul obţinerii certificatulului de investitor în zona defavorizată la... 12, în prezent, nu justifică desfăşurarea unor activităţi de producţie. Cu alte cuvinte, unii cu facilităţile, alţii cu producţia, contrar legislaţiei în vigoare, care stabileşte că pentru a beneficia de facilităţi specifice zonelor defavorizate, un investitor trebuie să desfăşoare o activitate de producţie proprie şi nu prin intermediari, cum au descoperit şi demonstrat inspectorii vamali, care, prin procesul-verbal încheiat în luna aprilie 2003, au stabilit obligaţii de plată de 57.439.151.050 lei, reprezentând drepturi vamale, majorări de întârziere, penalităţi şi amenzi contravenţionale. O sumă impresionantă, chiar şi pentru concernul Parmalat, în acţionariatul căruia se pare că figurează şi înalţi funcţionari ai unor organisme financiar-bancare internaţionale, ceea ce explică multe privilegiile acordate pe sprânceană unor investitori într-o ureche. To Berd or not to Berd, aceasta-i întrebarea...