Este o dorinţă exprimată de către foarte mulţi cetăţeni din municipiul Oradea, ştiind că spaţiile verzi, cultivate cu flori, pomi, gazon etc. constituie un rezervor de sănătate şi viaţă. Natura este socotită, pe drept cuvânt, izvorul vieţii, este sursa de tratare şi prevenire a celor mai multe dintre boli. Aceasta a determinat ca, în primele zile de primăvară, mulţi cetăţeni să planteze flori, pomi, să amenajeze rondouri pentru flori în faţa blocurilor. Sunt multe exemple de remarcat în acest sens. De pildă, pe str. N. Jiga, unde spaţiul verde era bătătorit de ploi, dar şi de roţile autoturismelor, cetăţenii au angajat lucrători cu ziua la săpat pământul ca să se însămânţeze flori şi gazon. Iar pe str. Spartacus, în câteva zile, orăşenii s-au transformat în ţărani cu sapă, cazma, greblă şi foarfeci de tuns gardul viu. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care răspund de amenajarea şi cultivarea spaţiilor verzi de lângă statuia marelui poet Mihai Eminescu, din centrul oraşului, sau spaţiul de lângă Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" de pe str. Republicii, despre spaţiul verde din faţa Spitalului Judeţean Staţionar II şi din faţa Hotelului Tineretului de pe str. Cazaban. Iar pe B-dul Dacia, în faţa casieriei TVS, spaţiul verde, care altădată era lucrat şi pe care era amenajat rondou cu tot felul de flori frumoase, fiind o arteră principală vizitată de străini, acum este transformat în loc de parcare pentru autoturisme şi loc pe care se aruncă tot felul de gunoaie, hârtii, flacoane PET, moloz etc. Spaţiile verzi şi parcurile din Oradea trebuie să corespundă din toate punctele de vedere standardului de civilizaţie europeană. Se aşteaptă ca, în Oradea, să existe un adevărat "simţ" al frumuseţii spaţiilor verzi, demne de Uniunea Europeană. Iată de ce, cetăţenii se întreabă: "spaţiile verzi şi parcurile din Oradea nu sunt cuprinse în obiectivul ORAŞ CURAT?" Din moment ce pe acestea sunt parcate autoturisme, sunt lăsate de izbelişte.