Românii fac din ce în ce mai puţini copii, în timp ce rata crescută a mortalităţii generale - 12,4 la o mie de locuitori, în 2002 - ne situează, pe plan european, printre ţările cu cele mai multe decese, alături de Ungaria şi Bulgaria, potrivit Centrului de statistică sanitară, documentare medicală al Ministerului Sănătăţii. Numărul nou-născuţilor a scăzut cu peste 100.000, în 12 ani În 2002, au fost înregistraţi cu 104.217 mai puţini nou-născuţi decât în 1990, ajungându-se la cea mai mică rată a natalităţii pe plan european. Rata natalităţii scade în continuare, de la 13,6 la mia de locuitori în anul 1990, la 10,5 la mie în anul 2000 şi la 9,7 la mie în 2002. În cifre absolute, scăderea a fost de la 314.746 născuţi vii la 210.529 în 2002, respectiv cu 104.217 copii în numai 12 ani. În mod similar, natalitatea (născuţi vii la mia de locuitori) coboară, de la 9,8 la mie în semestrul întâi al anului 2002, la 9,7 la mie în primele şase luni ale anului 2003. Natalitatea este mult mai ridicată la sate, unde ajunge la 11 la mie, faţă de numai 8,5 în oraşe. În primul semestru al anului 2003, s-a înregistrat o nouă scădere a sporului natural (raportul natalitate-mortalitate), ceea ce înseamnă că mor mai mulţi oameni decât se nasc. Rata sporului natural a ajuns la -3,2 la mie, faţă de -2,4 la mie în aceeaşi perioadă a anului precedent. În mediul rural, sporul natural este mult mai scăzut decât în cel urban (-5,1 la mie, faţă de -1,6 la mie). România, printre ţările cu cele mai mari nivele de mortalitate Rata mortalităţii generale a crescut constant, de la 10,6 la o mie de locuitori în 1990, la 11,4 la mie în 2000, 11,6 la mie în 2001 şi 12,4 la mie în 2002, pentru ca, în primul semestru al anului în curs, să ajungă la 12,9 la mie, potrivit aceleiaşi surse. Mortalitatea este mult mai ridicată în mediul rural (16,1 la mie) faţă de urban (10,1 la mie). Mortalitatea infantilă creşte, în primele şase luni ale lui 2003, la 17,5 la mie, faţă de 17,4 la mie în acelaşi interval al anului precedent. Aceasta este mai ridicată în mediul rural decât în cel urban (19,8 la mie faţă de 14,8 la mie), dovadă a deficienţelor din reţeaua sanitară de la sate, dar şi a educaţiei sanitare deficitare. Decesele în primele şase zile, 27 zile şi, respectiv, peste o lună de viaţă sunt în creştere la primele două grupe şi în scădere la ultima. Tot în creştere este şi numărul de născuţi morţi (873 faţă de 682 în primele şase luni ale lui 2002), majoritatea provenind din mediul rural. Mortalitatea prin avort s-a dublat, în ultimul an Mortalitatea maternă a înregistrat o creştere semnificativă în primul semestrul al anului, ajungând la 32 de cazuri (faţă de 21 în anii trecuţi), îngrijorătoare fiind dublarea deceselor prin avort după o perioadă în care acestea au avut o tendinţă de scădere. În semestrul întâi al anului în curs, indicatorul privind mortalitatea maternă (decese materne la mia de născuţi vii) s-a depreciat, oprindu-se tendinţa de scădere din ultimii ani. Astfel, decesele materne s-au înmulţit, de la 21 la 32, iar mortalitatea a crescut de la 0,20 la mie la 0,31 la mie. Mortalitatea prin avort s-a dublat în primele şase luni ale anului în curs, de la opt decese şi 0,08 la mie în semestrul 2002, urcând la 18 decese şi 0,17 la mie (revenind practic la valorile din aceeaşi perioadă a anului 2001). Mortalitatea prin risc obstetrical (14 decese şi 0,14 la mie) creşte nesemnificativ faţă de semestrul întâi din 2002 (13 decese şi 0,12 la mie). În 26 de judeţe nu s-au înregistrat decese materne.