Biserica aflată în construcţie din Cartierul Nufărul şi-a sărbătorit, ieri, hramul, "Sfântul Ioan Iacob Românul" (Hozevitul). Deşi nu este o sărbătoare cu ţinere, după cum arăta părintele Ioan Ciordaş, câţiva credincioşi, unii însoţiţi de copii sau nepoţi, au trecut pragul sfântului lăcaş, pentru a asista la Sfânta Litughie.

În 1992, trecut în rândul sfinţilor români
Vorbind despre viaţa Sfântului Ioan Iacob Românul, părintele Ioan Ciordaş a arătat că acesta s-a născut în satul Crăiniceni, din comuna Horodişte (jud. Botoşani), la 23 iulie 1913, într-o familie de ţărani evlavioşi, Maxim şi Ecaterina Iacob, primind la botez numele de Ilie. Rămas orfan de mic de ambii părinţi, a fost crescut în spiritul credinţei de bunica lui, Maria. Dorind mult viaţa monahală, a intrat ca vieţuitor în Sfânta Mănăstire Neamţ. A fost călugărit în anul 1936, primind numele de Ioan, nume care îl va purta tot restul vieţii sale pământeşti, cu evlavie şi smerenie. Pleacă, apoi, în Ţara Sfântă, vieţuind pe Valea Iordanului. În ultima parte a vieţii, s-a retras în Pustia Hozeva, nevoindu-se în rugăciune şi viaţă sfântă. În data de 5 august 1960, în vârstă de 47 de ani, Cuviosul Ioan a trecut la cele veşnice, urmând ca, după 20 de ani, să-i fie descoperite sfintele moaşte întregi, răspândind împrejur mireasmă deosebită. Biserica Ortodoxă Română a hotărât, în anul 1992, trecerea sa în rândul sfinţilor români şi închinarea zilei de 5 august ca zi de pomenire a acestui mare ascet.

Unul dintre cele mai impresionante lăcaşuri de cult
În ceea ce priveşte biserica din Oradea, care poartă hramul Sfântului Ioan Iacob Românul, trebuie spus că este una din cele mai impresionante lăcaşuri de cult din municipiu, având 38 de metri lungime, 30 de metri lăţime şi 57 de metri înălţime. Construcţia clădirii a început în 1992, iar din 1999, slujbele religioase sunt oficiate la demisolul clădirii. Din păcate, 2008 este anul cel mai nefast pentru biserica din Nufărul, singurul sprijin venind numai din partea credincioşilor, prin donaţii, şi a Primăriei Oradea, instituţie care, până în prezent, a alocat suma de 13.500 lei. Dacă până în acest moment costurile lucrării au depăşit 3,5 milioane lei, pentru finalizarea întregului lăcaş ar mai fi nevoie de aproximativ 7 milioane lei.