Asociaţia Magistraţilor din România a sesizat, ieri, Consiliul Superior al Magistraturii despre acutizarea atacurilor concentrate din partea celorlalte autorităţi ale statului împotriva Justiţiei, a procurorilor şi judecătorilor, în detrimentul actului de justiţie. Membrii asociaţiei consideră că acest fapt are efecte ireparabile asupra independenţei şi imparţialităţii în activitatea judiciară. În opinia Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), aceste atacuri constituie acţiuni grave, incompatibile cu statul de drept. AMR arată că premierul Călin Popescu Tăriceanu, între multe afirmaţii defăimătoare, a calificat drept "ticăloşit" sistemul judiciar, ministrul Justiţiei a acuzat de corupţie 70% din magistraţii României, ministrul Sănătăţii califică judecătorii după soluţii care-i convin sau nu, şeful statului a identificat corupţii din Justiţie în judecătorii României, a proferat ameninţări împotriva magistraţilor, cu excluderea din Magistratură în cazul în care nu vor arăta eficienţa scontată pentru raport către Bruxelles. "Şi acestea sunt numai câteva din acţiunile de defăimare, demonetizare, discriminare a magistraturii", se arată în memoriul înmânat de AMR preşedintelui Consiliului, document în care îi solicită să identifice toate acuzele la adresa Justiţiei şi să ceară Curţii Constituţionale să tranşeze acest conflict deschis între puterile constituţionale ale statului. Memoriul înaintat şefului CSM este semnat de 1.300 de procurori şi judecători. Gura magistratului adevăr grăieşte... În opinia judecătorilor Curţii Constituţionale, conflictul juridic de natură constituţională prespune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice ori omisiunea unor autorităţi publice constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor. Curtea a stabilit, în sensul că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică sau ale conducătorului unei autorităţi publice referitoare la alte autorităţi publice, nu constituie prin ele însele conflictele juridice atâta timp cât nu produc nici un efect juridic. Numai în măsura în care opiniile sau afirmaţiile sunt urmate de acţiuni sau inacţiuni de natură să împiedice îndeplinirea atribuţiilor constituţionale ale autorităţii publice se pune problema aflării în prezenţa unui conflict juridic de natură constituţională. În cazul de faţă, susţine Direcţia legislaţie documentare a CSM, se apreciază că afirmaţiile preşedintelui României, "deşi aduc atingere prestigiului Justiţiei", nu au produs efecte juridice, situându-se în sfera libertăţii de exprimare a opiniilor politice ori Curtea Constituţională are competenţă de a interveni numai în situaţiile în care s-a creat efectiv un conflict juridic de natură constituţională între două sau mai multe autorităţi publice. Direcţia apreciază că în situaţia semnalată de AMR nu există un conflict juridic de natură constituţională, ci în prezenţa unor declaraţii cu caracter politic ale preşedintelui României şi, în consecinţă nu se impune sesizare Curţii Constituţionale. Plenul Consiliului îşi va exprima opinia, în şedinţa de astăzi, asupra acestui punct de vedere al Direcţiei CSM, ca urmare a solicitării AMR.