Fundaţia Gojdu ar putea funcţiona la Budapesta chiar din toamna acestui an, chestiunea urmând a fi discutată din nou, în curând, de partea română şi de cea maghiară, a declarat ieri, Mona Muscă, ministrul Culturii şi Cultelor. În vederea înfiinţării fundaţiei menite să sprijine tinerii din România şi Ungaria, Mona Muscă va face peste două săptămâni o vizită la Budapesta, unde va avea discuţii cu primarul şi viceprimarul Budapestei şi cu omologul său ungar, Andras Bozoki. Muscă a mai fost la Budapesta în luna martie, când a discutat despre înfiinţarea fundaţiei ca despre o chestiune "prioritară". Ministrul Culturii s-a întâlnit în urmă cu două zile şi cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, pentru a colabora în această problemă. Ea spune că mărul discordiei între cele două ţări este funcţionarea fundaţiei în clădirile Gojdu. "Fundaţia Gojdu trebuie administrată de ambele părţi şi în conformitate cu legislaţia maghiară, pentru că va fiinţa la Budapesta. De asemenea, fundaţia are nevoie de un sediu, într-unul din imobilele Gojdu. Aici e punctul de discordie de fapt", spune ministrul. Fostul avocat şi om politic român Emanuil Gojdu a decis, printr-un testament redactat în 1869, ca întreaga sa avere să revină comunităţii româneşti din Ungaria şi Transilvania, urmând a fi administrată de o fundaţie formată din reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal şi Ungaria. Fundaţia a funcţionat în perioada 1870-1952, acordând peste 5.600 de burse unor elevi şi studenţi români. Totodată, a gestionat un complex imobiliar, situat în centrul Budapestei. După instaurarea regimului comunist în cele două state, Ungaria a naţionalizat bunurile fundaţiei. În urmă cu doi ani, un comitet de colaborare româno-maghiar reunit la Sfântu-Gheorghe a decis că cele două părţi vor acorda prioritate înfiinţării Fundaţiei Gojdu. Câteva luni mai târziu, au avut loc, la Budapesta, consultări româno-maghiare la nivel de experţi privind înfiinţarea fundaţiei, iar partea ungară a înaintat un proiect de statut al fundaţiei.