Recent, Fundaţia Ecotop a demarat un proiect destinat ariilor protejate din judeţul Bihor. Un obiectiv important din cadrul proiectului îl constituie Padişul, respectiv Parcul Natural Apuseni. „În anii 50, un grup de tineri geografi, speologi şi biologi a început lupta pentru includerea acestei zone în ceea ce se dorea a fi: Parcul Naţional al Munţilor Apuseni. Timp de patruzeci de ani nu s-a putut face nimic. Era pe vremea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, când exploatarea pădurilor şi a resurselor minerale era considerată mult mai importantă decât ocrotirea naturii. S-au făcut studii ştiinţifice referitoare la cartul unic al zonei, la speciile de plante şi animale care trăiesc în această zonă. A venit anul 1989 şi, odată cu schimbarea regimului politic, speranţele iubitorilor naturii au renăscut. În anul 1990 a fost emis actul normativ privind înfiinţarea a 13 parcuri naţionale în România. Printre acestea se afla şi Parcul Naţional Munţii Apuseni. Iniţial, zona urma să fie încadrată în categoria "Parc Naţional". Apariţia Legii nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional consacra pentru prima dată denumirea de Parcul Natural Munţii Apuseni. Ulterior, denumirea s-a schimbat iar, din Parcul Natural Munţii Apuseni în Parcul Natural Apuseni. Parcul Natural Apuseni, având o suprafaţă de 70000 de ha, se întinde pe teritoriul a trei judeţe, are administraţie şi plan de management. Specificul care în conferă unicitate este carstul împădurit”, a precizat Eleonora Mircescu, preşedinta fundaţiei Ecotop. De menţionat faptul că Platoul Padiş este una dintre zonele cele mai interesante ale Parcului. Platoul Padiş este punctul de întretăiere a majorităţii traseelor turistice care străbat zona. Deşi este întocmit de doi ani, planul de management al Parcului Natural, care conţine şi zonarea interioară din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, nu este aprobat nici la ora actuală. Din punct de vedere al acestei zonări, Platoul Padiş este în zona de conservare specială, unde, conform legii, nu sunt permise niciun fel de activităţi, exceptând cele legate de cercetarea ştiinţifică. Un grup de „investitori strategici” a atacat Padişul „Profitând de lacunele legislaţiei şi de faptul că planul de management al Parcului nu este aprobat, un grup de „investitori strategici” a atacat Padişul. Un schimb avantajos de terenuri efectuat cu comunităţile locale, avantajos bineînţeles pentru cei aflaţi în spatele afacerii, îi fac pe aceştia proprietari peste multe sute de hectare de teren aflate în zona de conservare specială. Ce doresc, de fapt, aceşti investitori? Nici mai mult nici mai puţin decât construirea unor hoteluri, pârtii de schi, parcelarea terenului şi vânzarea lui pentru construcţia de căsuţe de vacanţă. Este prevăzută şi construcţia unui hipermarket, încât cei care vor avea teren şi construcţii în zonă să nu ducă lipsă de nimic. Sună frumos, nu-i aşa? Ce importanţă mai are faptul că pe Platoul Padiş nu există apă potabilă suficientă pentru o asemenea investiţie megalomanică sau că, fiind vorba de o zonă carstică, nu există posibilitatea de evacuare a apelor uzate”, a mai adăugat Eleonora Mircescu. Plante endemice, relicte glaciare, carst împădurit unic în Europa, ce importanţă mai au "mărunţişurile" acestea în faţa mormanului de bani care străluceşte la orizont?