Dacă înainte de alegeri politicienii devin brusc interesaţi de soarta electoratului, întrecându-se în fel de fel de propuneri care să vină, chipurile, în sprijinul cetăţeanului, în timpul mandatului, cei aleşi dovedesc în permanenţă că au alte preocupări. Un exemplu concludent în acest sens este şi cazul foştilor militari - muncitori, condamnaţi la muncă silnică în perioada 1950 - 1961. Nu mai puţin de zece memorii au ajuns pe masa guvernului şi a preşedintelui României, puţinii persecutaţi care mai trăiesc astăzi solicitând modificarea legislaţiei în ceea ce îi priveşte. Nici Administraţia Prezidenţială, nici Guvernul nu au catadicsit însă să le răspundă.

Asociaţia Foştilor Militari - Muncitori persecutaţi şi condamnaţi între anii 1950 - 1961 şi Forumul German Bihor din Oradea au înaintat, încă din anul 2007, o petiţie către Traian Băsescu. De atunci, oamenii au făcut nu mai puţin de zece memorii, către Administraţia Prezidenţială şi Guvern. Pe lângă faptul că problemele ridicate de ei nu şi-au găsit încă nicio rezolvare, persecutaţilor politic nu le-a răspuns nimeni la solicitări. „În petiţia formulată de noi am solicitat modificarea Legii nr. 309/2002. Concret, am cerut ridicarea indemnizaţiei de la 0,8 bani la 20 de bani pe zi, respectiv de la 2,35 lei la 6,0 lei pe lună. Din păcate, noi, cei care am fost obligaţi la muncă silnică, avem pensii de 500, 600 de lei pe lună, faţă de salariile parlamentarilor de 5000 - 6000 de lei pe lună", se arată în unul dintre primele memorii trimise. Pentru că nu au primit niciun răspuns, foştii militari au insistat şi au înaintat alte sesizări şi interpelări, zece în total. Nimeni însă nu le-a răspuns. Nici că se poate, nici că nu se poate, nici că se „va avea în vedere". „La ce ne mai putem aştepta de la conducătorii noştri? Consideraţi că mai trebuie să avem încredere în promisiunile făcute zi de zi înaintea alegerilor? Constituţia prevede că nimeni nu este mai presus de lege. Asta în afara celor aleşi care conduc ţara. Este foarte ruşinos că cei care au construit Ţara Românească să nu merite nici măcar un răspuns la atâtea interpelări", mai spun foştii persecutaţi politic. După ce au aşteptat în zadar ca autorităţile să se implice în problemele lor sau cel puţin să le răspundă în termenul legal de 30 de zile, cei care îi reprezintă pe militarii - muncitori au ajuns la concluzia că, pentru a primi 6 lei pe lună, vor fi obligaţi să se adreseze Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în speranţa că, încă o dată, magistraţii de la Strasbourg vor repara în vreun fel greşelile Statului român.