Vineri, 24 aprilie, la Sala Mare a Primăriei municipiului Beiuş a avut loc lansarea celui de-al patrulea volum şi ultimul al monografiei "Beiuşul şi lumea lui", opera unui colectiv lărgit de specialişti coordonat de Ioan Degău. La finele unui efort de durată, care a început în urmă cu mai bine de şapte ani, se cuvine făcută o trecere în revistă a principalelor momente legate de apariţia impresionantei monografii, ale cărei prime trei volume au văzut lumina tiparului în anul 2008.

Întâiul demers ştiinţific încununat de succes, care, iată, oferă Beiuşului o necesară şi amplă monografie, l-a avut drept principal coordonator, editor şi unic finanþator pe Ioan Degău, unul dintre cetăţenii de onoare ai urbei, unul dintre oamenii care şi-a presărat traseul ascendent prin viaţă cu fapte de omenie, cu gesturi de solidaritate faţă de semeni, cu acţiuni constructive, ca şi aceasta de acum, în folosul întregii comunităţi, toate aceste valenþe ale personalităţii sale găsindu-şi o binemeritată răsplată în căldura şi respectul cu care o urbe întreagă l-a înconjurat la ceasul marii împliniri a dăruirii tocmai lor, beiuşenilor lui dragi, a acestui nepreţuit tezaur al culturii şi memoriei colective, care este monografia "Beiuşul şi lumea lui".


Activitatea ştiinţifică a istoricului beiuşean este una vastă, Ioan Degău publicând o serie de studii în presa locală şi reviste de specialitate; în perioada anilor 1999-2004 s-a prezentat în faţa publicului larg cu câteva lucrări de mare valoare documentară şi sentimentală: "Pagini din istoria BNR", 3 volume (1999-2000), "Antologie din cântecele care au însoţit istoria, fiinţa şi conştiinţa neamului" (2001), "O bancă şi bancherii ei" (2002), "Un mugur de zbor" (2003), "Monografia comunei Bunteşti", 2 volume (2004), "Peştiş - o vatră de istorie, cultură şi civilizaţie românească din Bihor" (2007).
I-au stat alături lui Ioan Degău, adevăratul mecena al acestei grandioase realizãri culturale, în ambiţiosul său proiect, câţiva intelectuali ai urbei de pe Crişul Negru şi unii dintre istoricii consacraţi sau în plină afirmare din Oradea: Adrian Apan, Mihai Apan, Liviu Borcea, Nicolae Brânda, Aurel Chiriac, Petru Ciuhandu, Corneliu Crăciun, Ioan Dărăbăneanu, Florian Dudaş, Viorel Faur, Gruia Fazecaş, Gavril Hădăreanu, Ioan Igna, Ana Ilea, Andrei Indrieş, Ilarion Lazea, Adalbert Marossy, Doru Marta, Constantin Mălinaş, Anton Naghiu, Simion Suciu, Iosif Şimo, Augustin Ţărău.
Vineri, 24 aprilie, în cadrul festivităţii dedicate lansării ultimului volum al monografiei "Beiuşul şi lumea lui", istoricul Cristian Păunescu, director în cadrul centralei Băncii Naţionale a României, invitatul special al manifestării, a transmis întregului colectiv redacţional mesajul de salut şi apreciere al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Totodată, oaspetele bucureştean, referindu-se la demersul ştiinţific al autorilor monografiei, a apreciat că "aici s-a făcut cercetare, cu scrupulozitate ştiinţifică şi pasiune, monografia Beiuşului fiind unul dintre acele lucruri care rămân!"
Despre necesitatea unei monografii a Beiuşului şi despre complexitatea acestei realizări unice pentru urbea de pe Crişul Negru, care însumează eforturi intelectuale şi materiale susţinute, derulate pe o perioadă de peste şapte ani, deoarece începuturile elaborării monografiei se găsesc în vara anului 2002, au vorbit chiar unii dintre membrii colectivului de cercetare care a dăruit Beiuşului o binemeritată operă monografică - Ioan Degău, Nicolae Brânda, Viorel Faur, Blaga Mihoc, precum şi unii dintre invitaţii la eveniment: publicistul Miron Blaga, profesorul Vidu Bidilean, viceprimarul Gheorghe Costin şi subprefectul Nicu-Silviu Odobasianu.
Importanţa evenimentului editorial de la Beiuş, care depăşeşte cadrul local, este probată şi prin participarea senatorului Cornel Popa, a subprefectului Claudiu Pop, a unora dintre consilierii locali şi judeteni, precum şi a câtorva dintre primarii şi viceprimarii din zonă.
În deschiderea manifestării, Maria-Victoria Corba, Tamio Vesa-Nakajima şi Corul "Lira" au susţinut un microrecital care a întregit atmosfera tipică unor astfel de evenimente, de o înaltă ţinută culturală.

Probabil că, acum, la desăvârşirea acestui amplu efort ştiinţific şi financiar, cele mai potrivite cuvinte sunt cele rostite de unul dintre fiii exemplari ai Ţării Beiuşului, istoricul Viorel Faur: "Rămân ziua şi opera şi, mai ales, rămân în anonimat, încă de-acum, toţi cei care-au trudit la ea!".