Experţii Comisiei Europene se află la Bucureşti, în perioada 19-23 mai, pentru a evalua reformele din Justiţie şi, în special, stadiul luptei anticorupţie. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit ieri cu şeful DNA şi l-a asigurat de sprijin pentru continuarea luptei împotriva corupţiei. România a făcut însă mari paşi înapoi. Marile dosare de corupţie s-au blocat în Parlament, cu concursul Curţii Constituţionale. Discursul anticorupţie a dispărut din retorica partidelor de la Bucureşti. Unele voci de la Bruxelles se întreabă acum dacă nu era mai bine ca aderarea României să fi fost amânată.

România are deja o serie de angajamente de respectat. Este vorba de aşa numitele bench-mark-uri, în număr de patru, acestea fiind considerate priorităţile zero pentru reformele din justiţie. Primul obiectiv asumat de România se referă la consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special consolidarea responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii. Însă unii membri CSM nu şi-au rezolvat nici acum problema conflictului de interese, păstrându-şi funcţiile de conducere la instanţele de la care provin. Or, în calitate de membru CSM ar trebui să evalueze activitatea instanţelor, inclusiv a celor pe care le conduc, ceea ce ridică problema conflictului de interese. Pe de altă parte, unii magistraţi din CSM au fost, la rândul lor, cercetaţi de procurorii anticorupţie în dosarul examenelor fraudate. Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, a minimalizat recent problema corupţiei în România, afirmând că "fenomenul corupţiei nu este chiar atât de înspăimântător. El este folosit ca marotă de politicieni şi exacerbat apoi de presă".
Apoi, România s-a angajat să elaboreze noile Coduri de procedură civilă şi penală. Ele sunt în dezbatere publică pe site-ul ministerului justiţiei. Însă altceva pare să-i îngrijoreze acum pe oficialii de la Bruxelles. Faptul că ar putea intra în vigoare ordonanţa de urgenţă, votată în toamnă în Camera Deputaţilor, prin care se modifică Codul de Procedură Penală şi se limitează drastic atribuţiile procurorilor, România riscând să devină raiul infractorilor de pretutindeni.
Al doilea angajament al României se referă la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Si aici există întârzieri majore. ANI a rămas fără puteri şi se află sub control politic. Instituţia abia acum îşi angajează personal. Teoretic, ANI există pe hârtie, dar până astăzi nu şi-a exercitat atribuţiile, adică nu a verficat averilor demnitarilor.
În plus, a mai intervenit o problemă. Curtea Constituţională a decis că averile nejustificate nu pot fi confiscate. Or, una din modificările impuse cu greu la legea ANI, agreată şi de Comisia Europeană, îi acordă exact această putere. După decizia Curţii, ANI nu va mai putea solicita confiscarea averilor nejustificate, întrucât această prevedere tocmai a fost declarată neconstituţională.
Dar cele mai grave regrese s-au înregistrat la obiectivul cu numărul trei: "continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie". Toate marile dosare anchetate de DNA sunt blocate în Parlament. Curtea Constituţională a pronunţat decizii care au blocat constant judecarea dosarelor în cazul unor foşti şi actuali miniştri.
Presa internaţională scrie că oficialii de la Bruxelles sunt tot mai nemulţumiţi că aceste dosare nu ajung în justiţie şi că regretă acum că au acceptat aderarea României şi Bulgariei. Fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, confirmă că există un sentiment de frustrare la Bruxelles în ce priveşte România: "Se simt şi mulţi dintre ei într-un fel păcăliţi, chiar au crezut în noi şi în promisiunile făcute înainte de 1 ianuarie 2007. (...) Important este acuma şi pentru noi şi pentru Comisia Europeană să se spună adevărul faţă de ce se întâmplă astăzi în România, care e diferit de ce se întampla în 2005 şi 2006, dacă ne referim la lupta cu marea corupţie. Acum nu mai există subiectul ăsta în România, decât pe invers."

Şi directorul SAR, Alina Mungiu Pippidi, a declarat, la o dezbatere HotNews.ro-BBC, că România a reinventat noi forme de imunitate pentru politicieni: "Noi raportăm, ne lăudăm cu ăştia 8 miniştri trimişi în judecată de un an şi jumătate, iar ei n-au ajuns în judecată pentru că politicienii au apărut mereu cu noi forme de imunitate politică. De fapt asta fac ei, reinventează noi forme de imunitate, după ce s-au lăudat că au scos imunitatea politică la revizuirea constituţională."
Pe de altă parte, oamenii politici cercetaţi fac presiuni mari asupra procurorilor anticorupţie. Peste trei luni, în august, expiră mandatul actualei conduceri DNA, însă România s-a angajat să asigure stabilitatea instituţională a structurilor anticorupţie.
În fine, România s-a angajat, la obiectivul cu numărul patru, să adopte măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale. Dar şi aici România transmite semnale contradictorii, cel puţin în plan politic. În campania electorală din acest an, toate marile partide au abandonat discursul anticorupţie, inclusiv partidele cu aură reformistă. PD-L, care a invocat în timpul alegerilor locale din 2004 standarde mai ridicate de integritate, a acceptat pe listele sale candidaţi cercetaţi penal, la fel cum şi PSD şi-a recuperat aproape toţi baronii locali cu unul sau mai multe dosare la DNA şi i-a pus pe liste...

Experţii Comisiei Europene, care se află pentru o săptămână la Bucureşti, vor întocmi un raport de ţară, documentul urmând să fie dat publicităţii în luna iulie. Unele surse de la Bruxelles au declarat pentru Hotnews.ro că - in ciuda presiunilor exercitate de unele ţări UE - este puţin probabilă activarea clauzei de salvgardare. Comisia ar putea decide însă continuarea pentru încă un an a mecanismului de monitorizare. Unii experţii anticorupţie vorbesc şi de alte posibile măsuri, cum ar fi îngheţarea fondurilor europene.